O echipă de medici din Târgu Mureş şi Oradea şi Kangoo Jumps România au lansat, joi seara, studiul ‘KapooKneeS’, unic în lume, referitor la sănătatea genunchiului şi recuperarea medicală prin practicarea Kangoo Jumps, în cadrul primei ediţii a evenimentului ‘Kangoo Jumps Summer Challenge’ de la Târgu Mureş.
Studiul urmează să fie realizat de o echipă interdisciplinară formată din dr Octav Russu, medic primar ortopedie şi traumatologie, specialist în genunchi din Târgu Mureş, dr Alin Iova, medic medicină generală, fiziokinetoterapeut, specialist în recuperare sportivă şi lipoterapie din Oradea, dr Olivia Burta, medic primar medicină de laborator din Oradea, dr Puşa Dorina Farcaş, medic primar recuperare medicală, medicină fizică şi balneologie din Oradea şi dr Andrei Feier, medic rezident pe Ortopedie şi Traumatologie, iar pe partea de recuperare sportivă vor participa Nenad Djurovic, preparator fizic din Târgu Mureş şi Kinga Sebestyén, preparator fizic din Miercurea-Ciuc.
‘Deocamdată este o sămânţă de studiu, ca să spunem aşa. Dacă lucrurile se aliniază şi reuşim să ne încadrăm cu toate aspectele unui studiu ştiinţific, adică o metodologie, un număr de pacienţi pe care să-i putem urmări, o serie de parametri, studiul va începe în septembrie. Va fi o primă evaluare la trei luni, a doua evaluare va fi la şase luni. Dacă studiul este făcut onest, rezultatele vor fi bune din punct de vedere ştiinţific, indiferent dacă ele arată că e favorabilă direcţia acesta sau nu. Este o echipă care s-a conturat, există o parte de măsurători antropometrice, eu mă voi ocupa de partea de evaluare din punct de vedere ortopedic a celor care doresc să se înscrie în studiu’, a declarat presei dr Octav Russu.
Doctorul a precizat că participanţii la studiul ‘KapooKneeS’ vor fi împărţiţi în mai multe grupuri, un grup va fi fără patologie ortopedică, iar un grup cu patologie ortopedică, unele grupuri vor efectua exerciţiile cu ghete de Kangoo Jumps, iar altele vor lucra în pantofi sport.
Dr Octav Russu a precizat că până în acest moment nu există niciun studiu amplu publicat în acest domeniu.
‘Rezultatele urmăresc să vadă cum se va îmbunătăţi calitatea vieţii acestor oameni sau dacă se va îmbunătăţi. Atunci când îţi propui să faci ceva trebuie să te uiţi ce spune ştiinţa până la momentul respectiv, despre ceea ce vrei tu să cercetezi. Am găsit un singur studiu care nu este foarte solid, pentru că are un număr foarte mic de participanţi. Aici s-ar putea să iasă ceva interesant. Din punctul meu de vedere cred că cel mai important lucru, după cum am spus, este ca partea ştiinţifică să fie făcută onest. Eu cred că, deocamdată – ceea ce spun este o chestiune intuitivă – faptul că avem aceste arcuri din construcţia ghetelor ar putea să scadă impactul pe care îl are o săritură simplă asupra genunchiului. Cred că este foarte important ca indiferent de forma de mişcare pe care o practici, să o faci sub supravegherea unui instructor certificat. Forma de mişcare pe care o faci trebuie să fie corect executată’, a precizat doctorul Russu.
Medicul rezident Andrei Feier a precizat că termenul de realizare a studiului este de şase luni, cu începere din luna septembrie, iar participanţii înscrişi trebuie să ia parte la trei antrenamente pe săptămână, fiind îndrumaţi, evaluaţi şi monitorizaţi de medicii echipei.
Programul de recuperare va cuprinde şi antrenamente cardio, tonifiere şi nutriţie.
Preşedintele Kangoo Jumps Romania, Kinga Sebestyén, cea care a adus fenomenul ‘kangoo jumps’ în România în 2007 şi este fondatoarea studiului şi programelor ‘Kapo-sănătate pe ghete’ a declarat că ideea studiului a pornit de la dorinţa de a ajuta oamenii care nu pot face sport din cauza diferitelor probleme apărute la genunchi.
‘Alături de echipa medicală dorim să demonstrăm că exerciţiile pe ghete rebound, prin practicarea corectă a acestora, reduc perioada de recuperare, iar cei care nu au voie să facă sport din cauza patologiei genunchiului, pot practica în siguranţă aceste exerciţii’, a afirmat Kinga Sebestyén.
Studiul iniţiat, joi, la Târgu Mureş, are la bază o cercetare efectuată în anul 2019, în Oradea, la care au luat parte Kinga Sebestyén, dr Alin Iova, dr Puşa Dorina Farcaş şi dr Olivia Burta, care a durat tot şase luni şi a cuprins 100 de persoane.
Între rezultatele acelei cercetări s-a regăsit scăderea în greutate, scăderea ţesutului adipos, scăderea ţesutului cu grăsime, creşterea masei musculare, scăderea vârstei metabolice, îmbunătăţirea hidratării, scăderea grăsimii viscerale, scăderea plicilor adipoase şi îmbunătăţirea posturii globale: linia taliei, a umerilor, genunchilor au fost echilibrate (postura iniţială a participantului impunând o astfel de îmbunătăţire). AGERPRES / (A – autor: Dorina Matiş, editor: Marius Frăţilă)
