Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) a anunţat, joi, că va relua manifestările dedicate Zilei Libertăţii Secuilor, inclusiv Marşul Secuilor prin municipiul Târgu Mureş, prin care se solicită autonomia teritorială a ‘ţinutului secuiesc’, după doi ani de suspendare din cauza pandemiei.
Preşedintele CNS, Izsak Balazs, a precizat că manifestarea este programată vineri, 10 martie, la Monumentul Secuilor Martiri, unde va fi prezent, între alţii, liderul Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), Tokes Laszlo, precum şi delegaţi din Ungaria, Ţara Bascilor, Catalonia şi Silezia Superioară.
‘La ora 16,00 la monumentul Secuilor Martiri ne vom aduna, avem invitaţi care vor lua cuvântul, va fi prezent Tokes Laszlo, preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania, vom avea trei musafiri din străinătate, din Ţara Bascilor, din Catalonia şi din Silezia Superioară şi va fi aici doamna dr Szili Katalin din Ungaria şi va vorbi şi domnul Csomortanyi Istvan, preşedintele partidului Alianţa Maghiară din Transilvania. După aceea, conform tradiţiei, vom da citire unei petiţii adresată Guvernului României, urmată de depunerea coloanelor la monument, după care pornim în marş spre centrul oraşului şi vom depune această petiţie prefectului sau împuternicitului prefectului, ca să ajungă în Bucureşti la primul ministru’, a declarat presei Izsak Balazs.
Liderul CNS a spus că declaraţia va deveni publică pe internet chiar în momentul citirii acesteia şi că proclamaţia va respecta şablonul obişnuit, fiind un apel la autonomia teritorială.
‘N-o să fie nicio surpriză, Consiliul Naţional Secuiesc este consecvent în scopuri, dar şi în mijloace. Nu s-au schimbat nici obiectivele, nici metodele noastre. Adică obiectivul nostru este autonomia teritorială a ‘ţinutului secuiesc’, la care vrem să ajungem pe cale democratică, pe cale constituţională, prin lege înaintată Parlamentului României (…) Scăderea numărului de maghiari din România o consider reală. Concomitent, trebuie observat că scade şi numărul populaţiei majoritare. Trebuie să constatăm împreună că autorităţile, statul, guvernele române n-au făcut niciun efort să oprească acest exod. Deci interesul comun pentru noi ar fi să se creeze condiţiile pentru reîntoarcerea tuturor cetăţenilor care au plecat din România, indiferent de naţionalitate, viaţa normală, ca omul să trăiască acolo unde s-a născut. Eu am urmărit politica guvernelor României, n-am văzut niciun efort în această privinţă’, a spus Izsak Balazs.
În petiţiile adresate până acum Guvernului României, CNS a subliniat că autonomia ‘ţinutului secuiesc’ nu ar leza unitatea teritorială şi suveranitatea României, nu ar restricţiona interesele cetăţenilor de naţionalitate română şi a altor naţionalităţi şi nu ar fi în contradicţie cu Constituţia ţării.
‘Autonomia ‘Ţinutului Secuiesc’ reprezintă dreptul şi capacitatea efectivă a colectivităţii majoritare autohtone a ţinutului istoric de a dispune de prerogativele de autoadministrare şi de unele prerogative de drept public, în scopul preluării sub propria ei responsabilitate şi în interesul întregii colectivităţi, o parte importantă a problemelor de interes public, în conformitate cu principiul subsidiarităţii. Acest lucru este şi în interesul României. Regiunea autonomă dispune de organe de conducere democratic alese, situate între stat şi colectivitate, exercită competenţele autoadministrării, respectiv dispune de anumite competenţe publice delegate de stat. Toate acestea se pot realiza numai prin dialog, prin voinţa liber exprimată a comunităţii locale, cu respectarea principiilor democratice şi prin cooperarea solidară şi constructivă a cetăţenilor’, se susţinea în petiţiile anterioare.
Manifestanţii au mai susţinut, în anii anteriori, că autorităţile române ar refuza dialogul legat de recomandarea 1201/1993, iar în acest sens se solicită ca la o viitoare reorganizare administrativ-teritorială să se creeze regiunea administrativă de dezvoltare de sine stătătoare, denumită ‘Ţinutul Secuiesc’, în conformitate cu proiectul de lege elaborat de Consiliul Naţional Secuiesc. AGERPRES / (A – autor: Dorin Matiş, editor: Marius Frăţilă)
