Muzeul Judeţean Mureş organizează, joi, ca preambul la Ziua Mondială Art Nouveau, o incursiune ghidată în Palatul Culturii din Târgu Mureş, ocazie cu care dezvăluie bogăţia limbajului decorativ al acestui stil arhitectonic, reprezentat prin monogramele din foaier şi din inscripţiile de pe vitraliile Sălii de Oglinzi.
Întrucât în acest an acesta tema recomandată de reţeaua europeană a oraşelor cu patrimoniu Art Nouveau este ‘Tipography’, care se referă la grafii şi caligrafii ale artei 1900, Muzeul Judeţean Mureş a invitat publicul să descopere stilul Art Nouveau din Palatul Culturii din Târgu Mureş reprezentat prin monograme şi inscripţii.
‘Vom porni din foaierul palatului unde regăsim monogramele realizate de Körösfői-Kriesch Aladár şi de către discipolii săi Ortner Ferenc şi Gábor Nándor. Vom urca mai apoi la etaj, în Sala Oglinzilor, pentru a redescoperi istoria vitraliilor realizate după desenele lui Toroczkai Wigand Ede şi Nagy Sándor, unde vom scoate în evidenţă înscrisurile din compoziţia acestora şi elementele decorative. Ghizi sunt Erika Oniga, în limba maghiară, şi Cora Fodor, în limba română’, a precizat Muzeul Judeţean Mureş, într-un comunicat de presă.
Concomitent cu aceste ghidaje, marcarea Zilei Mondiale Art Nouveau este marcată şi prin organizarea de ateliere pentru copii cu vârste cuprinse între 6 şi 12 ani, în cadrul cărora aceştia învaţă să recunoască literele Art Nouveau din monogramele Palatului Culturii şi sunt invitaţi să realizeze grafii şi colaje după tipar.
Atelierele pentru copii sunt susţinute de Farkas Noémi şi Eliodor Moldovan.
Muzeul Judeţean Mureş a arătat că, pe harta internaţională a mişcării şi stilului Art Nouveau, Palatul Culturii din Târgu Mureş ocupă un loc special.
‘În primul rând, edificiul este o lucrare de artă totală, care reşeşte sinteza mai multor tipuri de artă: ‘arta mare’, grand art, în structura căreia se regăsesc arta aplicată şi arta populară (artizanatul), acceptată şi numită ca atare abia la sfârşitul secolului XIX. Proiectanţii Palatului, arhitecţii budapestani Marcell Komor şi Dezső Jakab au fost membri ai vieţii arhitecturale pulsând de viaţă de la cumpăna dintre veacuri. Au fost ridicate două clădiri proiectate de Biroul Komor şi Jakab care şi astăzi definesc în mod decisiv identitatea oraşului Târgu Mureş. Este vorba de Primărie (1905-1908) şi de Palatul Culturii (1908-1913). Programul iconografic şi decorarea exterioară şi interioară au fost înainte de toate rezultatul muncii membrilor Coloniei artistice de la Gödöllő (Körösfői-Kriesch Aladár, Nagy Sándor, Sidló Ferenc etc.)’, a arătat Muzeul Judeţean Mureş.
Secessionul simbolic al foaierului este continuat de scările realizate conform unei viziuni moderne, într-un Secession în tranziţie către art deco, după proiectului lui Falus Elek.
‘În Sala Oglinzilor, aceste două direcţii, succesive în timp, se împletesc (lucrările lui Falus Elek şi în cele ale artiştilor din Godollo), în timp ce în Bibliotecă şi în celelalte încăperi mobilierul a fost realizat în spiritul puritanismului mişcării Arts and Crafts (arte şi meserii), care a precedat stilul modern (Toroczkai Wigand Ede). Armonia dintre acestea este creată prin zugrăveala ornamentală, care, în spiritul cultului general al Art Nouveau pentru ornamentică, sudează părţile într-un întreg şi le face inteligibile chiar şi pentru un străin, deşi în multe spaţii motivele sunt diferite – istorice şi contemporane, respectiv individuale -, ele întemeind iconografia unei culturi naţionale (secuieşti)’, a precizat muzeul mureşean.
