Judeţul Mureş trebuie să apeleze în continuare la surse tradiţionale de energie, dar se impune să aibă în vedere o creştere graduală a surselor alternative, a afirmat, joi, expertul Octavian Mihai Ghiţă, în timpul prezentării proiectului Master Planului Energie al judeţului.
‘Bineînţeles, trebuie continuat cu surse tradiţionale de energie. Nu se poate face o ruptură, ar fi periculos din toate punctele de vedere. Nimeni nu sugerează acest lucru, dar este bine să avem în vedere o creştere graduală a celorlalte surse de energie, mergând în următorii 10 ani către un plus de 10 – 15% în acest domeniu, care poate fi atins cu uşurinţă şi fără nişte investiţii prea mari în ceea ce priveşte mai ales energia solară, poate şi un pic de eoliană, energia bazată pe biomasă, pe valorificare a deşeurilor municipale, biocombustibil sau chiar şi pe producţia de hidrogen. Cu siguranţă trebuie avută în vedere o dezvoltare a sectorului energetic, ceea ce înseamnă nu doar diversificarea sursei de producţie, ci şi modernizările şi extinderea unităţilor de producţie de energie existente. Ştim cu toţii de contractele semnate în acest domeniu. Evident, trebuie să se continue ideea de întărire a reţelei electrice, de modernizare şi de dezvoltare a distribuţiei de energie electrică şi, bineînţeles, toate astea să se facă şi cu consultarea operatorului de de transport şi de servicii’, a arătat Octavian Mihai Ghiţă, consultant în energie.
Potrivit acestuia, judeţul Mureş are nişte caracteristici speciale, în sensul că partea de generare de energie este dintr-o singură sursă- gazele naturale.
Master Planul Energie la nivelul judeţului Mureş are ca obiectiv identificarea de soluţii viabile pentru a reduce dependenţa de combustibilii fosili şi găsirea unor soluţii inovative în utilizarea eficientă a energiei obţinute din surse regenerabile în mixul global de energie, a mai arătat Octavian Mihai Ghiţă.
‘Soluţiile de creştere a producţiei vizează instalarea de parcuri fotovoltaice şi extinderea celor existente, optimizarea funcţionării unităţilor de producţie existente, implementarea de soluţii de eficientizare energetică, integrarea diferitelor tipuri de energii verzi în reţea, nu doar fotovoltaice, pentru că există un potenţial clar de folosire a biomasei şi posibila introducere a hidrogenului ca sursă de energie alternativă. Nu în ultimul rând, finalizarea investiţiei în noua unitate de producţie de la Iernut’, a spus Ghiţă.
Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Peter Ferenc, a arătat că Master Planul Energie are ca obiectiv identificarea unor soluţii viabile pentru reducerea dependenţei de gazul metan şi găsirea unor soluţii şi inovaţii în utilizarea eficientă a energiei obţinute din surse regenerabile în contextul tranziţiei juste.
‘Judeţul Mureş este unul din judeţele care au intrat în programul de Tranziţie Justă şi am intrat pentru că avem câteva societăţi comerciale cu emisii de CO2 foarte mari. Aici vorbim despre Azomureş, despre Centrala de la Iernut şi în acest moment trebuie să spunem că suntem preocupaţi să înfiinţăm o infrastructură de cercetare-dezvoltare şi de transfer tehnologic în domeniul energiei, a mediului şi a schimbării climatice, respectiv tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor (…). Gazul natural are şi o poziţie distinctă pe agenda de tranziţie energetică, deoarece gazul natural poluează mai puţin decât alţi combustibili fosili, iar utilizarea acestuia este în expansiune şi pe agenda investiţiilor publice. Şi în acest sens tranziţia energetică în judeţ este puţin mai dificilă. Este mai dificil de abordat atâta timp cât gazul este încă o sursă atât de importantă de energie la nivel naţional şi în un aport important de producţie pentru marile companii locale. Pe de altă parte, nu există încă tehnologie care să poată înlocui 100% gazul natural. Sunt încercări pentru a face anumite mixuri de combustibil şi (…) judeţul Mureş este unul din judeţele alese ca să încerce să amestece gazul cu hidrogen 25%. Una din localităţile din judeţul Mureş astăzi deja foloseşte gaz metan cu 25% hidrogen, e vorba de localitatea Gorneşti’, a arătat Peter Ferenc.
Preşedintele CJ Mureş a spus că se fac încercări, dar încă nu există tehnologii care să înlocuiască 100% gazul natural.
‘Tranziţia energetică în teritoriile dependente de gaz, cum este cazul judeţului nostru, poate fi finalizată numai cu condiţia existenţei unor politici şi investiţii la nivel naţional pentru a sprijini acele alternative care pot fi aduse în locul gazului natural şi în acest context ne dorim noi, ca şi Consiliu Judeţean, să identificăm modalităţi sustenabile de reducere graduală a dependenţei judeţului faţă de gazele naturale şi elaborarea unui studiu privind ecosistemul energetic al judeţului Mureş’, a subliniat Peter Ferenc.
Preşedintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale din Senat, Antal Istvan Lorant, a arătat că tranziţia energetică este o chestiune extrem de importantă la nivelul Uniunii Europene şi că România are nişte ţinte asumate foarte clare.
‘Până în 2030, la nivelul Uniunii Europene trebuie să reducem emisiile de CO2 cu 50%, iar până în 2050 să ajungem la acel nivel unde întreaga Uniune Europeană să-şi reducă cu 100% emisiile de CO2. Săptămâna trecută am participat la EUFORES, care este forumul cel mai important a tot ce înseamnă energii regenerabile (…). Acolo am ridicat o problemă reală şi (…) o chestie extrem de pertinentă. Ştiţi că Uniunea Europeană se defineşte prin ‘suntem uniţi prin diversitate’ şi această diversitate înseamnă că fiecare stat membru are interese proprii şi trebuie să aibă interese proprii, mai ales dacă ne referim la domeniul energetic, cel care este un domeniu strategic. Atunci este extrem de important să ne definim noi înainte de toate, ca şi ţară, care sunt interesele noastre energetice, după care să începem să ne aliniem la toate cele asumate la nivel european’, a arătat Antal, în timpul dezbaterii de la Târgu Mureş.
