Scheletul unui rinocer lânos, unic în România, gândacul Goliat, una dintre cele mai mari insecte din lume, şi o colecţie impresionantă de specii de insecte exotice se numără printre noile ‘vedete’ ale Secţiei de Ştiinţele Naturii din cadrul Muzeului Judeţean Mureş, redeschis, joi, pentru public, în urma implementării unui proiect cu finanţare europeană în valoare de peste 12 milioane de lei.
‘Colecţiile care au stat la baza realizării acestei expoziţii au fost cele ale Secţiei de Ştiinţele Naturii, colecţii care totalizează peste 60.000 de piese, la care s-au adăugat exponatele achiziţionate prin proiectul european, exponate mari, în majoritate exotice, pentru creşterea elementului de atractivitate al vizitării. Ne referim aici la scheletul compozit de rinocer lânos, unicat pentru România, cele două superbe mamifere, puma şi antilopa de stufăriş, colecţia de 51 de specii de insecte exotice, dintre care amintim gândacul Goliat – una dintre cele mai mari insecte din lume, călugăriţa gigant de frunze moarte, un posibil animal de companie şi delicatele fasmide, cinci geode şi replicile de peşti, amfibieni, lilieci şi plante, care au contribuit la diversificarea ecosistemelor reconstituite în expoziţie. Expoziţia de bază conţine nouă sectoare expoziţionale’, a declarat, pentru AGERPRES, şefa Secţiei de Ştiinţele Naturii a Muzeului Judeţean Mureş, Daniela Botoş.
Prof. univ. dr. Vlad Codrea, unul dintre cei mai renumiţi paleontologi la nivel mondial, a precizat pentru AGERPRES că aproape 90% din scheletul rinocerului lânos achiziţionat de Muzeul Judeţean Mureş este original, lucru extrem de rar întâlnit la nivel mondial.
‘Aproximativ 90% din acest schelet este original. Este o sărbătoare în momentul în care găseşti un schelet, pentru că de obicei găseşti oase izolate sau dinţi izolaţi, cam asta se găseşte. Scheletele presupun o ambianţă de îngropare cu totul şi cu totul specială. Uitaţi-vă, de pildă, în Haţeg, în toată istoria Haţegului, nu s-a descoperit un schelet de dinozaur. După mult timp am reuşit noi să găsim scheletul unui pui. Dar este singura piesă de dinozaur în conexiune. Asta, aşa, ca să puteţi realiza cât de rare sunt. Nu avem un schelet de rinocer descoperit în conexiune în România’, a explicat profesorul Vlad Codrea.
Proiectul ‘Reabilitarea Muzeului de Ştiinţele Naturii Târgu Mureş’ a început în mai 2017 şi are o valoare totală de 12.091.586,21 lei, din care valoarea totală eligibilă este de 9,3 milioane de lei, iar cea neeligibilă a fost de peste 2,7 milioane de lei.
Directorul Muzeului Judeţean Mureş, Ötvös Koppány Bulcsú, a arătat într-o conferinţă de presă susţinută joi că prin proiectul ‘Reabilitarea Muzeului de Ştiinţele Naturii din Târgu Mureş’ s-a reuşit creşterea atractivităţii muzeului, prin reabilitarea completă a clădirii, o clădire monument istoric de grupă A, şi prin reorganizarea expoziţiei de bază, după un model dioramatic şi VR (de realitate virtuală), modern, inclusiv realizarea celei de-a doua săli pentru activităţi didactice.
În plus, Secţia de Ştiinţele Naturii asigură o ofertă de servicii şi facilităţi noi pentru comunitate, prin amenajarea, în premieră, a Serei, care asigură expunerea în cadru natural a unor plante exotice, a Grădinii senzoriale cu plante aromatice şi a Aleii terapeutice, pentru experimentarea terapiei mersului desculţ pe diferite suprafeţe.
‘Am reuşit să realizăm o investiţie de care putem fi mândri, pe bună dreptate, toţi cei care, într-un fel sau altul, au contribuit la realizarea acesteia. Acum punem punct unui proiect care creşte vizibilitatea oraşului şi a judeţului şi, implicit, va creşte numărul de turişti care ne vizitează. Această clădire a servit dezvoltării regionale încă de la deschiderea sa, din 1893, şi prin promovarea turismului poate deveni una dintre destinaţiile preferate ale vizitatorilor. Se spune că, prin intermediul obiectelor, întreaga noastră istorie, întregul nostru trecut poate fi povestit, poate fi cunoscut. Acesta este ceea ce Secţia de Ştiinţele Naturii face posibil, prin intermediul expoziţiilor sale permanente şi temporare, prin sesiunile de educaţie muzeală şi întâlnirile profesionale. Vă îndemn să profitaţi de această oportunitate’, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Péter Ferenc, în cadrul conferinţei de presă.
Primarul din Târgu Mureş, Soós Zoltán, fost director al Muzeului Judeţean Mureş în momentul demarării proiectului, a prezentat modul în care a fost gândit noul concept şi faptul că de la achiziţionarea scheletului de rinocer lânos până la sosirea acestuia la muzeul mureşean au trecut trei ani.
‘Este punctul culminant a cinci ani de muncă asiduă, dacă ne gândim doar la reabilitarea clădirii şi la expoziţiile care pot fi văzute (…) dar în spate este o muncă de 15 ani, de concepţie şi strategie. (…) Un muzeu de istorie naturală nu este doar un muzeu de artefacte şi fosile prăfuite, ci este o mărturie a minunilor lumii din jurul nostru, este ca o maşină a timpului care ne transportă în trecutul îndepărtat şi ne arată călătoria incredibilă pe care a făcut-o planeta noastră. Imaginaţi-vă că staţi în faţa scheletului rinocerului lânos şi vă daţi seama că aceste creaturi colosale au umblat în centrul oraşului acum peste 50.000 de ani (…) iar acest schelet vine din regiunea Regiunea Tyumen, Siberia de Vest, în apropierea râului Irtish. Ne-a luat 6 luni să găsim acest schelet, în Arizona a fost identificat ca exponat de vânzare şi a durat 3 ani să ajungă la Târgu Mureş, din Siberia în Arizona, din Arizona în Estonia, apoi la Târgu Mureş (…) Şi în Europa Centrală este singurul schelet şi are o valoare inestimabilă’, a afirmat Soós Zoltán.
Directorul general al Agenţiei de Dezvoltare Regională Centru, Simion Creţu, a arătat că România a moştenit un patrimoniu foarte mare, monumentele sunt clasificate la nivel naţional, există o evidenţă a lor, dar nevoia de investiţii şi punerea lor în valoare este foarte mare.
‘Ceea ce face Ministerul Culturii prin fondurile de investiţii acoperă puţin. Prin programul regional suntem la al treilea ciclu de perioadă de programare. Judeţul Mureş se dezvoltă bine, atât în regiune, cât şi la nivel naţional. Produsul intern brut ne situează – judeţul Mureş – pe locul 14 la nivel naţional, în situaţia în care populaţia nu a scăzut, tehnologia şi investiţiile care s-au făcut situează judeţul Mureş pe locul 9, iar din punct de vedere al venitului net pe locuitor raportat la luna august, veniturile nete sunt de 170 de euro/persoană, ceea ce situează Mureşul pe locul 7 la nivel naţional’, a spus Simion Creţu.
