Viscolul care a cuprins, marţi, judeţul Mureş, i-a împiedicat pe elevii Şcolii Gimnaziale ‘Sfântul Petru’ din Sânpetru de Câmpie să participe la o acţiune în natură, în viitoarea rezervaţie de ghegheţi sau ruşcuţe de primăvară, alături de biologul specialist Monica Beldean de la Asociaţia Pentru Natură şi Oameni.
‘Am gândit o ieşire în natură, o explorare, dar vremea ne-a stricat planurile, aşa că am improvizat un workshop despre conservarea biodiversităţii. Am desenat atât fâneţe, cât şi păşuni. Au fost doi copii care au desenat tractoare şi 40 care au desenat căpiţe. I-am întrebat: de unde ştiţi voi de căpiţe? Mi-au spus că de la bunicii lor. Nu ştiu cât se mai practică încă, dar tendinţa este sigur spre agricultura modernă, însă este foarte important că în memoria copiilor vor mai exista aceste practici tradiţionale de folosinţă a terenurilor’, a declarat presei biologul Monica Beldean de la Asociaţia Pentru Natură şi Oameni.
Directoarea Şcolii Gimnaziale ‘Sfântul Petru’, Ana Diana Pintican, a spus că dată fiind schimbarea bruscă de vreme a încercat să adapteze programul Săptămânii verzi astfel încât copiii să nu fie expuşi la frig.
‘Mă gândeam de dimineaţă cum o să reuşim să ne îndeplinim activitatea. Am reuşit să ne adaptăm. Solarul din câmp este acum în sala de sport, iar aici copiii pot planta cu ajutorul a două mămici care se ocupă cu creşterea legumelor. E o ocazie bună ca cei mici să vadă cu proprii ochi ce înseamnă de fapt schimbările climatice’, a precizat directoarea şcolii.
Coordonatorul activităţilor derulate de şcoala din Sânpetru de Câmpie, profesorul Mihai Naşca, a spus că întreg programul de ‘Săptămână verde’ se referă în principal la conştientizarea schimbării climei care deja produce efecte vizibile.
‘Observăm că de la un an la altul, nici lunile nu mai seamănă între ele, nici anotimpurile. Ani de zile am predat meteorologie şi astronomia la Palatul Copiilor şi, spre surprinderea mea, copiii ştiu foarte multe lucruri despre schimbările climatice. Cred că ar trebui să se facă un pic pasul acesta dinspre digitalizare excesivă spre ieşirea în natură, ca să vedem şi ce spune natura, nu numai ce spune aplicaţia de pe telefon’, a spus Mihai Naşca.
Acesta a precizat că în timpul activităţilor de marţi, din ‘Săptămâna verde’ era prevăzută şi o ieşire cu elevii pe cel mai înalt deal din comuna Sânpetru de Câmpie, acolo unde cresc ghegheţii sau ruşcuţele de primăvară, unde administraţia publică locală doreşte să înfiinţeze o rezervaţie naturală de ‘bujori galbeni de stepă’, după modelul celei de la Zau de Câmpie, unde există bujorul de stepă, de culoare roşie-sângerie.
Primăria din Sânpetru de Câmpie a invitat la faţa locului o serie de specialişti, mai ales că se presupune că ruşcuţele ar fi înrudite cu bujorul de stepă de la Zau de Câmpie, care şi-a câştigat celebritatea.
Ghegheţii sau chioara-găinii cum îi mai spun localnicii au fost identificaţi de specialişti ca fiind ruşcuţa de primăvară (Adonis vernalis), o plantă erbacee perenă, cunoscută sub mai multe denumiri populare: floarea-Paştelui, bulbuc, buruiana-calului, buruiană de talan, buruiană neagră, cocoşei, dediniţa, dediţei galbeni, scânteiţă, spânţ de cal etc.
La Sânpetru de Câmpie, ruşcuţa creşte pe cel mai înalt loc din comună, un deal de pe care se văd toate satele componente, Sânpetru, Bârlibaşu, Dâmbu, Sângeorgiul de Câmpie, Satu Nou şi Tuşinu.
‘Când eram copii, ne jucam pe păşune şi adunam florile acestea, iar părinţii ne dojeneau şi ne spuneau să nu venim acasă cu ele fiindcă nu se mai ouă găinile. Era motivul pentru care nu am iubit întotdeauna planta, deşi este foarte plăcută la vedere. Când văd aceste flori mă bucur că vine primăvara, însă ştiu că nu trebuie să le duc acasă ca să avem ouă. Nu cunoaştem dinamica biologică a plantelor, iar singurul loc în care cresc este pe păşuni, nu lângă pâraie sau în alte părţi. Când înfloresc toate, tot câmpul este galben. Noi spunem că avem bujorul nostru, iar primarul chiar doreşte să promoveze acest ghegheţ care seamănă cu bujorul de stepă, atât de celebru la Zau de Câmpie’, a arătat profesorul Mihai Teodor Naşca, recunoscut pentru promovarea tradiţiilor comunei Sânpetru de Câmpie.
Iniţial se credea că ghegheţii nu sunt culeşi pentru a decora casele tocmai pentru a nu afecta producţia de ouă a gospodăriilor, iar cei care îi ating, în special copiii, sunt îndrumaţi automat să se spele pe mâini pentru a nu ‘contamina’ găinile. În realitate, ruşcuţele sunt considerate toxice pentru cei care le ating, fiind recomandată spălarea mâinilor imediat după contactul cu planta. În ciuda toxicităţii florii, posibil provenită de la substanţa lipicioasă care se află pe tulpină, ruşcuţele sunt plante medicinale cu o serie de proprietăţi curative în special în bolile cardiovasculare.
Biologii spun că ghegheţii de Sânpetru sau ruşcuţele au tulpini florifere care ajung până la 45 cm, au frunze filiforme şi flori solitare la vârful tulpinii cu un diametru de până la 8 cetimetri, cu o culoare galben-aurie.
Ruşcuţa de primăvară creşte în locuri însorite, pe coaste abrupte, pe păşuni, acolo unde îşi poate duce ciclul de înflorire şi de aruncare a seminţelor la bun sfârşit, întrucât animalele nu o pasc şi nici nu este culeasă sau cosită. AGERPRES / (A – autor: Dorina Matiş, editor: Karina Olteanu)