Muzeul Vrancea a sărbătorit, marţi, împlinirea a 250 de ani de la Congresul de pace de la Focşani din 1772, când boierii moldoveni şi munteni, împreună cu reprezentanţi ai clerului, au cerut reprezentanţilor Marilor Puteri de la acea vreme scoaterea de sub suzeranitatea Imperiului otoman şi unirea celor două Ţări Române.
‘Astăzi ne-am întâlnit pentru a evoca momentul Congresul de pace de la Focşani, când, pe fondul expansiunii Rusiei în zonă, turcii şi ruşii au dorit să se împace. Şi s-au întâlnit lângă Focşani, pe moşia ecumenului de la Goleşti, în pădurea Bagana, într-o casă de lemn special construită pentru acest moment, un efendi al turcilor şi contele Orlof. La 27 iulie 1772 au început tratativele care s-au încheiat pe 27 august fără să se ajungă la un numitor comun. Important pentru noi nu este că s-au întâlnit, pentru că s-au mai întâlnit de multe alte ori, ci că aici, la Focşani, boierii din Moldova şi Muntenia, împreună cu clerul, au adresat patru – cinci memorii în care îi rugau pe delegaţii la congres să îi scoată pe români de sub dominaţia turcă şi să se unească. Deci pentru prima dată, dincolo de unirea efemeră a lui Mihai Viteazul, la Focşani, românii au cerut statelor occidentale să se unească’, a declarat directorul Muzeului Vrancei, Valentin Muscă.
Acesta a pus la dispoziţia participanţilor o serie de documente din arhivă care stau mărturie intenţiilor unificatoare ale boierilor români, dar şi unei posibile agende de la acea vreme a ruşilor pentru Moldova şi Ţara Românească.
‘La acel congres, ruşii au venit însă cu altă agendă. Aşa cum spune ambasadorul Austriei într-o depeşă trimisă împăratului: ‘domnul conte von Orlow s-a exprimat deja de mai multe ori faţă de mine, chiar dacă într-un mod glumeţ, că pentru remedierea plângerilor cu privire la libertatea tătarilor invocate de turci în legătură cu religia lor, şi pentru reunificarea lor, cu siguranţă nimic nu ar fi mai bun pentru supuşii ruşi decât ca supuşii moldoveni şi valahi să fie strămutaţi în Crimeea, iar cele două principate să fie acordate tătarilor sub autoritatea Porţii. În legătură cu aceasta i-am dat de înţeles pe acelaşi ton glumeţ cât de puţin potrivit ar fi un astfel de schimb pentru graniţele noastre’, a citat Valentin Muscă din ‘Documente privitoare la istoria Românilor’ culese de Eudoxiu Hurmuzaki.
Reprezentanţii boierimii moldovene şi muntene şi ai clerului au adresat atunci o petiţie comună ambasadorilor Rusiei, Austriei şi Prusiei, câte una fiecăruia în parte, şi o petiţie special adresată contelui Orlof.
Potrivit directorului Muzeului Vrancei, Congresul de pace de la Focşani din 1772 a marcat începutul intrării Ţărilor Române sub protectoratul rus, perioadă care va lua sfârşit odată cu Războiul Crimeii şi Unirea Principatelor în 1859.
Evenimentul a făcut parte din cadrul Zilelor Muzeului Vrancei, care vor prilejui, miercuri, redeschiderea Muzeului din Adjud, şi se vor încheia, joi, cu comemorarea arhitectului Ion Mincu şi lansarea revistei Cronica Vrancei. AGERPRES / (A – autor: Dana Lepădatu, editor: Marius Frăţilă)
