Pandemia de COVID-19 provocată de coronavirus a dat naştere la o serie de chestiuni delicate, întrebarea fundamentală fiind dacă nu cumva aceasta, inclusiv soluţia care s-a găsit – vaccinul – ‘fac parte dintr-un puzzle, nu neapărat de conspiraţie’, a declarat marţi preşedintele Fundaţiei Europene Titulescu, Adrian Năstase, la dezbaterea ‘Geopolitica vaccinului. Realităţi internaţionale şi interese româneşti’.
Fostul premier a subliniat că, din informaţiile pe care le deţine, tehnologia ARN mesager era cunoscută cu ani de zile înainte şi era pregătită pentru tratamente împotriva cancerului.
‘Deci, practic, într-un fel au contat aceste cercetări anterioare, sperând ca ideea în sine a vaccinului utilizat pentru a evita forme mai grave, cel puţin, de coronavirus, ideea ca atare a fost solidă, a corespuns obiectivelor anunţate iniţial. (…) Cred că sunt foarte multe teme care intră în zona aceasta a întrebărilor legate de noua ordine globală, de încercările de a orienta cumva structurile internaţionale după criza economică, care, să spunem, s-a desfăşurat în perioada 2008 – 2013 (…), cu o redresare parţială şi intrarea în pandemie cu speranţa că imediat după pandemie lucrurile vor reveni la normal. Sunt semne de întrebare în continuare. (…) Toate lucrurile astea într-un fel se adaugă la întrebarea fundamentală: dacă nu cumva această epidemie, inclusiv soluţia care s-a găsit, vaccinul respectiv, fac parte dintr-un puzzle, nu neapărat de conspiraţie’, a declarat Adrian Năstase la dezbaterea organizată de Fundaţia Europeană Titulescu.
Potrivit acestuia, printre ‘chestiunile delicate’ se află ‘dacă au existat câştigători şi pierzători’ în jocul internaţional, menţionând că ‘a fost o poveste în care unii au pierdut, iar alţii au câştigat’, ‘chestiunea jocurilor internaţionale, a banilor, a contractelor, a utilizării vaccinurilor pentru anumite tipuri de acţiuni internaţionale’.
‘Uniunea Europeană ne vorbeşte acum despre tripla tranziţie, despre chestiuni legate de climă, aspectele digitale, de evoluţia socială – sunt lucruri importante, fără îndoială (…) Felul în care s-au dezvoltat aceste lucruri la nivelul UE, prezentate ca un succes, lasă anumite sechele, unele de ordin economic. Şi celelalte chestiuni, care, cel puţin, dacă vorbim despre Europa, vor afecta în continuare (…) situaţia regiunii noastre, nu doar conflictul din Ucraina, dar şi aspecte legate de inflaţie (…), creşterea scepticismului şi în zona noastră, în Europa şi mai ales în Europa de răsărit’, a adăugat fostul premier.
Citând mai multe rapoarte legate de pandemie şi de evoluţia situaţiei geopolitice, Adrian Năstase a subliniat că unele dintre efectele negative ale acestui conflict sunt marcate, până la urmă, în opţiunile românilor legate de Europa, referitor la valori, principiile europene, relaţia cu Rusia, cu China. ‘Toate lucrurile acestea ne oferă un orizont de timp şi nevoia unei analize’, a completat Năstase.
Fostul europarlamentar Ioan Mircea Paşcu a arătat că, pe zi ce trece, competiţia dintre marile puteri devine factorul dominant al vieţii internaţionale.
‘Mai mult decât atât, competiţia aceasta intră peste tot şi impregnează tot şi lucrul acesta devine evident. (…) În momentul în care a apărut pandemia şi în momentul în care a fost necesar să se facă un vaccin sau mai multe vaccinuri e clar că acest lucru a devenit, să spunem aşa, un factor focal, un punct focal al competiţiei dintre marile puteri, pentru că în general pandemia n-a făcut decât să accentueze această competiţie între marile puteri. (…) Şi aici sunt cel puţin trei factori care justifică acest lucru. În primul rând, este vorba de prestigiul de ‘mare putere’. A doua chestiune este câştigul material, iar a treia chestiune este miza rapidităţii revenirii la normalitate’, a subliniat fostul ministru al Apărării.
