Reuniunea şefilor diplomaţiilor din ţările membre NATO, desfăşurată la Bucureşti, înseamnă ‘foarte mult’ pentru prestigiul României, dar şi pentru securitatea ei, a declarat ministrul român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.
‘România îşi vede recunoscut la nivel internaţional profilul pe care îl are în Alianţa Nord-Atlantică şi care este un profil foarte bine conturat. România este un aliat foarte apreciat în interiorul NATO. În al doilea rând, este recunoscut angajamentul nostru puternic pentru valorile Alianţei Nord-Atlantice şi pentru obiectivele Alianţei. Aşa cum spunea şi domnul preşedinte, România a fost un participant extrem de activ, extrem de substanţial la foarte multe operaţii ale Alianţei, la foarte multe misiuni. România este un aliat pe care se poate conta. Aceasta este percepţia pe care în acest moment aliaţii o au faţă de România. (…) Eu cred că această reuniune înseamnă foarte mult pentru prestigiul României, dar înseamnă foarte mult, în termeni concreţi, pentru securitatea României. Eu cred că această reuniune aduce şi a adus deja mai multă securitate pentru România şi cetăţenii români’, a precizat Aurescu, în conferinţa de presă susţinută la finalul Reuniunii miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre NATO, desfăşurată marţi şi miercuri la Bucureşti.
El a subliniat că România se află ‘sub umbrela de securitate’ a NATO, care este ‘cea mai puternică alianţă politico-militară’ din istorie. Aurescu a menţionat că, după intrarea Rusiei în Ucraina, prezenţa aliată s-a consolidat atât în nordul, cât şi în sudul Flancului Estic şi că au fost create grupurile de luptă. Pe teritoriul României există în jur de 5.000 de militari aliaţi, atât în cadrul Grupului de Luptă, cât şi prin prezenţa americană.
‘Summitul de la Madrid a adus în plus faţă de asta posibilitatea creşterii la nivel de brigadă, de la nivel de batalion, a Grupului de Luptă din România, în general a grupurilor de luptă de pe Flancul Estic, precum şi necesitatea de a avea trupe de reîntărire precis alocate fiecărui grup de luptă, deci fiecărui stat de pe Flancul Estic, la care se adaugă pre-poziţionarea de echipamente în statele din Flancul Estic. Noi trebuie în continuare să lucrăm – şi asta am atras atenţia în aceste zile colegilor din alianţă – trebuie să lucrăm pentru implementarea acestor decizii. Iar această implementare trebuie să aibă loc într-un ritm accelerat, având în vedere evoluţia de securitate din zonă, în aşa fel încât la Summitul de la Vilnius să putem înregistra cât mai multe progrese’, a spus Bogdan Aurescu.
Potrivit acestuia, reuniunea miniştrilor de externe este unul dintre ‘cele mai importante evenimente’ care au avut loc la Bucureşti în ultimii ani. Este, în acelaşi timp, primul eveniment la nivel înalt pe care ţara noastră îl găzduieşte după Summitul NATO din 2008, dar şi prima reuniune a miniştrilor de externe după Summitul de la Madrid. Totodată, este şi prima reuniune la care participă miniştrii de externe din Finlanda şi din Suedia, în calitate de state care urmează să adere la NATO. O altă premieră a reprezentat-o participarea ministrului de externe din Republica Moldova.
‘Timp de câteva zile, Bucureştiul a fost capitala politicii externe şi de securitate la nivel european şi euroatlantic. Toţi ochii au fost aţintiţi asupra noastră pentru că cele mai importante subiecte pentru securitatea regională, europeană şi euroatlantică au fost dezbătute în aceste zile. Pe lângă reuniunea NATO, după cum cunoaşteţi, am găzduit şi Reuniunea liderilor de la Munchen. De asemenea, pentru prima oară, România a găzduit pe teritoriul său o reuniune a G7 şi, de asemenea, încă o premieră înregistrată este aceea că, pentru prima oară, România a participat, prin ministrul de externe, la o reuniune a G7’, a arătat Aurescu.
El a menţionat că la reuniunea de la Bucureşti au participat peste 45 de delegaţii oficiale şi au avut loc zeci de ‘interacţiuni substanţiale’. Totodată, Aurescu a adăugat că organizarea acestei reuniuni la câteva sute de kilometri de linia frontului are ‘semnificaţia solidarităţii’ cu Ucraina şi poporul ucrainean, în faţa agresiunii Federaţiei Ruse.
Bogdan Aurescu a făcut referire şi la modul în care România a ‘obţinut’ desfăşurarea acestei reuniuni la Bucureşti, menţionând că NATO are practica organizării ‘din când în când a unor reuniuni ministeriale şi în afara sediului’ de la Bruxelles, iar aceste reuniuni ‘au întotdeauna o anumită semnificaţie’ prin locul ales.
‘Încă de la începutul lui 2021 am înaintat candidatura României pentru a găzdui această reuniune ministerială. Au existat demersuri diplomatice la nivelul statelor membre, demersuri diplomatice la nivelul Secretariatului internaţional, au existat demersuri pe care le-am făcut şi la nivel de ministru şi la nivel de ambasadori şi, într-un final, am reuşit să securizăm organizarea acestei reuniuni în România, în timpul anului 2022. După care a izbucnit războiul din Ucraina, atacul Federaţiei Ruse împotriva statului vecin, care a determinat luarea unei decizii în primăvara acestui an cu privire la desfăşurarea Ministerialei în România’, a afirmat el.
Conform şefului diplomaţiei române, a existat la un moment dat şi varianta organizării Ministerialei din România înaintea Summitului de la Madrid, însă ‘după o reflecţie mai serioasă’ s-a considerat că este mai importantă organizarea acestei reuniuni în implementarea deciziilor Summitului de la Madrid.
