Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că bugetul pe 2027 este următorul test pentru ratingul României!
- ”Semnale pozitive azi pe piețe. Confirmarea ratingului de către S&P, după Fitch și Moody’s, în pofida unui climat prelungit de incertitudine politică, demonstrează cât de importantă este menținerea ratingului pentru păstrarea încrederii investitorilor și reducerea costurilor de finanțare ale țării.
Menținerea României în categoria investment grade nu este doar o chestiune de percepție. Aceasta ajută statul să păstreze accesul la o bază largă de investitori instituționali și limitează prima de risc pe care România trebuie să o plătească atunci când se finanțează.
Curba randamentelor, indicatorul care arată nivelul dobânzilor la obligațiuni în funcție de perioada până la scadență, s-a deplasat astăzi în jos față de închiderea de vineri, pe toate maturitățile, cu reduceri de 10-20 puncte de bază, în funcție de maturitate, cele medii și lungi fiind cele care au avut cea mai mare ajustare.
La licitația de astăzi aferentă redeschiderii cu 500 de milioane de lei a unei emisiuni de obligatiuni benchmark (emisiune de referință utilizată de piață pentru evaluarea altor obligațiuni) cu scadență de aproape 2 ani s-a înregistrat – pentru prima oară din luna august – o cerere mai mare de 1 miliard de lei, respectiv 1,25 miliarde de lei. Astfel, pe fondul acestei cereri, Ministerul Finanțelor a decis să adjudece 532 milioane de lei la un randament de 6,98%, sub nivelul pieței secundare, adică sub randamentul la care aceste obligațiuni se tranzacționau deja între investitori.
Este un semnal concret că reducerea riscului perceput asupra României se poate transforma în costuri de finanțare mai mici. Nu trebuie însă să judecăm succesul după o singură ședință de piață. Obiectivul nostru este ca această mișcare să devină una structurală și să vedem, în timp, întreaga curbă a randamentelor României coborând.
Ce înseamnă acest lucru: randamentele mai mici arată că investitorii au fost dispuși să cumpere obligațiunile României la dobânzi mai mici decât în zilele precedente. În același timp, cererea ridicată de la licitație indică un interes mai mare al investitorilor pentru aceste obligațiuni, ceea ce a permis Ministerului Finanțelor să se împrumute la un cost mai redus.
De ce contează? Pentru că statul refinanțează permanent datorie și atrage resurse noi pentru acoperirea deficitului. Atunci când randamentele scad, scade treptat și costul noilor împrumuturi. Efectul nu se vede integral într-o singură zi şi nici nu reduce instantaneu costul datoriei deja emise, dar în timp înseamnă mai puține resurse consumate de dobânzi şi mai mult spațiu bugetar pentru investiții, servicii publice şi dezvoltare.
La volumul de finanțare de care România are nevoie în fiecare an, chiar și reduceri aparent mici ale randamentelor devin importante atunci când sunt menținute în timp. De aceea, disciplina fiscală și credibilitatea nu sunt noțiuni abstracte: ele au un preț foarte concret în buget.
O parte din această corecție vine din evoluțiile globale, dar în cazul României ajustarea a fost mai amplă și pentru că piața a reevaluat riscul de downgrade. Piața ne transmite astfel ceva foarte simplu: stabilitatea şi credibilitatea fiscală sunt recompensate, iar incertitudinea este taxată prin dobânzi mai mari.
Execuția bugetară bună și menținerea traiectoriei de reducere a deficitului au fost esențiale pentru păstrarea ratingului. Dar perspectiva rămâne negativă, deci riscul nu a dispărut. Este obligatoriu să continuăm consolidarea fiscală conform angajamentelor asumate și, în același timp, să construim premisele pentru revenirea la o creștere economică robustă.
Următorul test este deja foarte clar: bugetul pentru 2027 şi capacitatea României de a demonstra că ajustarea continuă dincolo de măsurile temporare. Nu ne putem permite să reconstruim dezechilibrele pe care tocmai am început să le corectăm.
Așa cum am mai subliniat în spațiul public, ambițiile noastre trebuie să fie mai mari, iar diminuarea costurilor de finanțare este unul dintre obiectivele majore ale Ministerului Finanțelor- pentru a limita cheltuielile cu dobânzile, un indicator foarte important pentru sustenabilitatea datoriei publice.
Ținta nu poate fi doar evitarea unei retrogradări. Trebuie să trecem de la apărarea ratingului la stabilizarea perspectivei și, apoi, la reconstruirea condițiilor pentru o evaluare mai bună a României.
Un alt element important este cine finanțează datoria. O piață sănătoasă nu depinde de un singur tip de investitor. Sistemul bancar rămâne esențial, atât ca investitor, cât și prin rolul dealerilor primari și secundari, dar în ultimii ani a crescut semnificativ și contribuția investitorilor locali pe termen lung.
Fondurile de pensii private dețin astăzi aproximativ 30% din titlurile de stat emise pe piața interbancară, cu circa 6 puncte procentuale mai mult decât anterior. În același timp, populația deține deja un stoc de aproximativ 80 de miliarde de lei în titluri de stat prin programele Tezaur și Fidelis.
Aceasta creştere a bazei locale de investitori a compensat în bună măsură reducerea deținerilor investitorilor nerezidenți, ajunse la aproximativ 17%, cel mai redus nivel din ultimii cinci ani.
Dezvoltarea pieței interne a titlurilor de stat este, din acest motiv, o componentă de securitate financiară a României. Vrem mai mulți investitori, maturități mai bine distribuite și o dependență mai redusă de episoadele de volatilitate externă.
Pentru România, aceasta înseamnă mai multă reziliență. Cu cât avem o bază mai largă și mai stabilă de investitori locali, cu atât suntem mai puțin vulnerabili la schimbări bruște de sentiment pe piețele internaționale.
În viitorul apropiat și mediu, obiectivele trebuie să rămână stabilizarea perspectivei, reducerea costurilor de finanțare şi dezvoltarea unei piețe locale a titlurilor de stat tot mai solide. Nu urmărim o zi bună pe piață. Urmărim ca România să devină structural mai credibilă, să se finanțeze mai ieftin și să transforme această credibilitate în mai multe resurse pentru investiții și dezvoltare. Toate acestea se traduc, în final, într-o economie mai sustenabilă și mai stabilă”, spune Nazare.
Sursa: Ecopolitic.ro
