Europarlamentarul social-democrat Victor Negrescu a declarat, vineri, în contextul în care în spaţiul public au apărut informaţii potrivit cărora România ar putea pierde 2 miliarde de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), că anumite componente ar trebui rediscutate cu Comisia Europeană, cum ar fi, de exemplu, sumele alocate pentru fondul de pensii.
‘O să fac referire la PNRR, care a fost discutat şi ieri (joi – n.r.) în spaţiul public, am văzut mai multe intervenţii din partea decidenţilor în această privinţă. În primul rând, PNRR are componente care pot fi utile, dar are şi componente care trebuie să fie discutate, rediscutate cu reprezentanţii Comisiei Europene şi, în sensul acesta, în perioada următoare se deschide o oportunitate în a face acest lucru, pentru că CE va revizui fondurile alocate pentru fiecare stat membru în următoarele luni, în baza indicatorilor economici. Mai exact, vor evalua PIB-ul de anul trecut (…) şi vor decide dacă vor fi schimbări în sumele alocate. Se pare că, în cazul României, ţara noastră va pierde ca urmare a acestor recalculări aproape 2 miliarde de euro, deci practic nu mai avem 29,2 miliarde de euro, ci vom avea undeva la 27 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă că anumite proiecte nu vor putea să fie realizate sau trebuie să fie regândite’, a spus, într-o conferinţă de presă, la Alba Iulia, Victor Negrescu.
Europarlamentarul a apreciat că, în acest proces de regândire, România ar putea discuta anumite subiecte importante, cum ar fi, de exemplu, cel privind sumele alocate pentru fondul de pensii. ‘Acea cifră maximală care a fost pomenită, de 9,4% din PIB, care nu ne permite nouă să ne încadrăm astăzi, cu toate pensiile existente în România, sau să anticipăm sau să programăm o creştere a pensiilor absolut necesară pentru seniorii noştri’, a spus Negrescu.
Europarlamentarul a prezentat şi un răspuns pe care l-a primit la o interpelare pe care a făcut-o către CE, către vicepreşedintele executiv Valdis Dombrovskis, şi în care, a afirmat Negrescu, ‘se spune foarte clar’ că, în conformitate cu articolul 21 alineatul 1 din Regulamentul privind Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, un stat membru poate înainta Comisiei ‘o cerere motivată’ ca aceasta să elaboreze o propunere de modificare sau de înlocuire a PNRR.
‘Deci, CE a spus foarte clar că, legal, se poate face această modificare a PNRR-ului şi, în contextul acesta, evident că ar trebui să profităm de acest context, pentru a vedea cum putem să reorganizăm lucrurile, şi în contextul scăderii sumei alocate, dar şi în contextul evident al priorităţilor pe care le are România în prezent, adaptându-ne foarte clar şi la contextul economic, social şi, de ce nu, de securitate pe care îl traversăm’, a conchis Victor Negrescu.
Ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Dan Vîlceanu, a declarat, joi, că nu a existat în Guvern nicio discuţie despre renegocierea PNRR.
‘În PNRR există acest mecanism de ajustare, şi e bine ca opinia publică să ştie, v-am spus, suntem extrem de transparenţi şi încercăm să informăm la timp, există în PNRR acest mecanism de ajustare a granturilor luând în calcul variaţia reală a PIB din 2020 şi variaţia agregată 2020/2021. Şi în momentul în care înlocuieşti datele din prognoză pe care Comisia le-a considerat atunci când am calculat nivelul de granturi şi nivelul de împrumuturi cu datele reale, cu ce s-a întâmplat de fapt şi cu creşterea de 7% pe care România a avut-o, este posibil ca nivelul de granturi să se reducă. Din estimările noastre undeva aproape de 2 miliarde de euro. Şi e bine să ştiţi lucrul acesta, să ştie şi oamenii pentru că, na, nu ştiu, aşa cum vă spuneam, câtă lumea a citit ce scrie în PNRR şi după aceea pot exista şi redacţii care vor trata acest aspect ca fiind un dezastru pentru România şi uite ce s-a întâmplat, nimeni nu a ştiut şi uite cum România pierde din cauza cuiva nu ştiu câţi bani. Nu, acestea sunt chestiuni normale. Sunt trecute în PNRR şi practic granturile sunt calculate aşa cum vă spuneam la PIB-ul real din 2020 şi variaţia PIB-ului real agregat din 2020 / 2021’, a spus Dan Vîlceanu.
Ministrul a susţinut că posibilitatea ca România să ceară renegocierea PNRR ar fi ridicat semne de îngrijorare la Comisia Europeană.
Recent, ministrul Muncii, Marius Budăi, a declarat că susţine în continuare o renegociere a ţintei de 9,4% din PIB prevăzută în PNRR pentru cheltuielile cu pensiile.
