„Nici nu s-a copt bine BRICS-ul că imediat au început să apară scepticii. „N-ai habar, ăștia cu BRICS-ul sunt aceeași cu ăia cu WEF-ul!”. „N-ai auzit că BRICS-ul a fost creat de ăia de la Goldman?”. „Ori cu ăștia ori cu ăia tot aia e!”. „Ce-a căutat șeful ONU la BRICS?”. „Nu vezi că și ăștia tot cu globalizarea sunt?”, „N-ai habar de blatul pe care-l fac!”. Dacă te apuci să-i contorizezi „argumentele” taberei sceptice constați că e mai bine să mergem spășiți la Klaus Schwab, să-i cerem scuze și să-l rugăm să ne și penetreze puțin că, deh, așa e în lumea nouă. O să încerc în cele ce urmează să le clarific tuturor acestor înțelepți de rit nou care-i lumea în care trăiesc”, scrie, pe blogul său, analistul politic şi economic Dan Diaconu.
„În primul și-n primul rând voi spune că trăiesc o dulce satisfacție atunci când văd că unul care maltratează limba atunci când scrie îmi spune țanțoș că n-am habar. Cum să te simți în fața unei asemenea autorități care umilește gramatica la fiecare cuvânt așternut pe hârtie? Specia asta pentru care universul nu mai are niciun mister este unică și, de cele mai multe ori, își găsește împlinirea în aburii „spirtului tras prin pâine”. Dar să lăsăm de-o parte nimicurile și să trecem la treabă.
Globalismul: iată cuvântul declanșator de frustrări! „Nu vezi că și ăștia sunt tot cu globalismul?” – mă mai trage câte unul de mânecă. Dar cu ce-ai vrea să fie, tovarășe? Hai s-o gândim logic: orice alianță de două sau mai multe state trebuie să găsească o cale comună. Spune-i cum vrei, dar dacă te gândești să faci în așa fel încât indienii și chinezii să nu-și scoată ochii reciproc, trebuie să găsești o cale de mijloc pe care s-o poată urma și unii și ceilalți. Apoi, ai un mediu internațional de schimb. Fie că vrei sau nu, tot ajungi să iei gaze și petrol de la ruși, mărfuri de la chinezi, alimente de pe unde apuci s.a.m.d. Așadar, trebuie să ai o lege comună a piețelor care să facă aceste schimburi coerente. Când comand niște marfă din China trebuie să mă asigur că aceasta mai și ajunge la mine. Când mă gândesc să export ceva undeva trebuie să fac în așa fel încât să primesc banii de care am nevoie. Pot primi niște yuani, yeni sau rupii indiene, dar atâta timp cât nu pot face nimic cu ei aici, e pierdere de timp. Adică trebuie să am un canal prin care circulă banii de care am nevoie, trebuie să am o infrastructură logistică, o limbă comună în care să ne înțelegem și o serie de reglementări care-s similare tuturor. Asta, în mare, dragii mei, înseamnă globalizare. Vă convine sau nu, va funcționa cumva indiferent de alianțele dintre țări. De ce se întâmplă așa? Pentru că de-o istorie încoace condimentele vin de la indieni, pentru că „Drumul Mătăsii” a fost, este și va fi un concept căruia ne subordonăm. La urma urmei, comerțul înseamnă viața.
ONU: din nou frige. BRICS-ul e cu ONU! Pentru toți cei care nu au habar, trebuie să repet că trăim pe Pământ. Nu trăim nici pe Lună și nici pe Marte. Pe Pământ ne supunem unei ordini mondiale. Acum celei rezultate din aranjamentele de după Al Doilea Război Mondial. Conform acestor aranjamente sunt câteva instituții supra-naționale având rolul lor. ONU este una dintre ele. FMI o alta. Știu că v-am dat în cap, dar asta-i lumea în care trăim. Dacă te miști aici, trebuie să respecți regulile chiar și atunci când vrei să le schimbi. De fapt, aș spune eu, mai ales atunci când vrei să le schimbi! ONU are arondate o serie de instituții, se constituie într-o platformă de dialog cu adversarii. Chiar și dacă vrei să-l schimbi sau să-l înlocuiești, până ajungi să faci asta trebuie să mergi după regulile stabilite, altfel doar pretinzi că schimbi ceva. FMI, de asemenea, e o instituție centrală a finanțelor mondiale, emanată din aranjamentul de la Bretton Woods. Nu comentez politica sa, ci vă explic rolul pe care-l are. Acum, în ceea ce privește ONU și FMI, principala lor problemă este că sunt controlate de SUA. De asemenea, sunt parte a unor angajamente semnate de, practic, toate țările lumii. Asta e actuala ordine mondială pe care n-o poți răsturna așa cum fac cartoforii cu masa de poker. Înseamnă că nu poate fi schimbat nimic? NU, din contră: poate fi schimbat totul, dar mișcându-te inteligent. Ca și SUA, și BRICS are propriile capacități de a se amesteca în cele două organisme și de a forța lucrurile acolo. La ONU, de exemplu, prin intermediul drepturilor de veto din Consiliul de Securitate. La FMI, cu toate că e mai complicat, lucrurile tot se schimbă. Un exemplu este reprezentat de cota Chinei în Drepturile Speciale de Tragere(SDR/DST) ale FMI, care a depășit 15%, țintind acum atacarea poziției EUR care e de 30%! Ceea ce trebuie să înțelegeți este că, inclusiv prin intermediul acestor instituții supranaționale BRICS își poate proiecta puterea în actuala ordine mondială.
E vorba tot despre o ordine mondială! Asta mă seacă. „Nu vezi că vorbesc de Noua Ordine Mondială, exact la fel ca ăia de la Davos?” – uite-așa își dă năduful pe față luptătorul frenetic al zilelor noastre. Motiv pentru care mă întreb, oare când n-a fost vorba în lumea asta despre o ordine mondială? Care-a fost subiectul fiecărui capitol al istoriei, oare nu cel de impunere a unei ordini? Întotdeauna va fi vorba despre o ordine mondială: veche, nouă, foarte nouă, extrem de nouă s.a.m.d. „Ordinea Mondială” este modul în care țara sau țările dominante își proiectează puterea asupra lumii.
CBDC, blockchain, digitalizare, AI. Și BRICS tot despre asta discută! Știu și-o spun apăsat: sunt inevitabile. Am mai discutat subiectul, dar voi repeta: chestiunile acestea nu țin de politică sau geopolitică, ci de sistemul tehnic. Citiți-l pe Ellul și veți înțelege despre ce e vorba. E vorba de o putere care excede orice putere a lumii de azi. Fără adoptarea hachițelor sistemului tehnic ești condamnat la pieire, iar adoptându-l te auto-condamni la moarte. Spuneți-mi care-i calea cea mai bună: să mori acum sau să mai amâni?
Asta înseamnă că nu e nicio diferență între unii și alții! Nu! Dacă te iei după principii ai putea crede asta. Doar că e un element care diferă fundamental. Actuala ordine mondială a fost cucerită într-un mod absolut aberant de SUA prin proclamarea pax americana și a primatului american. A mers cât timp SUA domina lumea, dar acum n-o mai domină. Motiv pentru care a apărut BRICS. Dar, ca să înțelegem totul așa cum trebuie, e momentul să repunem lucrurile în context.
E adevărat că noțiunea de BRICS a fost „inventată” de Goldman? Da, perfect adevărat. Doar că Goldman selectat BRICS ca pe un grup de țări care aveau o anumită dinamică accelerată a dezvoltării economice. Cu alte cuvinte, Goldman a descoperit că există o clasă de țări care se dezvoltă accelerat, motiv pentru care au și construit o serie de fonduri pentru a investi pe acest grup de piețe din dorința de a atrage profituri mai mari. Însă nu Goldman a creat ceea alianța pe care o vedem acum! „Cine se-aseamănă se-adună”. Așa sună proverbul și fix la fel s-a întâmplat cu actuala alianță.
Însă diferența fundamentală dintre BRICS și actuala ordine ține de noua așezare a lumii. Conform actualei ordini mondiale, toată lumea trebuie să se supună exceselor de jandarm ale SUA. Noua ordine propusă de BRICS presupune proiectarea puterii în propria-ți sferă de influență. Cu alte cuvinte, „jandarmul mondial” e trimis acasă recomandându-i-se să meargă în propria ogradă pentru a-și proiecta puterea.
Și, la fel cum în cazul armelor se propune o schimbare structurală a sistemului de putere al lumii, în mod identic se propune o modificare din temelii a sistemului financiar mondial. Lumea nu mai are cum să fie dolaro-centriucă, ci va trebui să se raporteze la valori tangibile(gen aur) și la capacitatea economică a fiecăruia, rezultând astfel un coș valutar proporțional. În acest context, FMI poate fi redefinit ca instituție centrală, dar numai după ce dispare controlul exercitat de „Occidentul Colectiv” asupra sa.
Așadar, da, BRICS vorbește despre globalizare, despre „ordine mondială” și despre o groază de alte chestii, însă vorbește în limba sa, încercând să-și impună propria viziune. Sub nicio formă în BRICS nu se vorbește despre guvern mondial, monedă unică la nivel mondial s.a.m.d. Dacă actuala ordine mondială este una a centralizării, BRICS spune că e nevoie de o descentralizare. Nu neg că-s extrem de multe elemente cu care nu-s de acord, dar pare că nu prea-i interesează chestia asta pe cei implicați în proiect. 
Știu că unii vor fi dezamăgiți, dar a crede că trăiești într-un univers fără reguli e o imagine de o naivitate greu de înțeles. Există(încă) loc pentru toată lumea. Pe moment nu-ți interzice nimeni să te retragi într-un loc uitat de lume și să devii autosustenabil acolo. Fără doar și poate, undeva la marginea civilizației, teroarea lumii de azi sau de mâine nu va ajunge în următorii 30-40 de ani. Ceea ce, pentru unii, poate fi suficient. Pentru ceilalți e un orizont mult prea mare de timp pentru a-și putea face o strategie coerentă”, scrie Diaconu.
Articolul „Nici nu s-a copt bine BRICS-ul că imediat au început să apară scepticii; Dacă te apuci să-i contorizezi „argumentele” taberei sceptice constați că e mai bine să mergem spășiți la Klaus Schwab, să-i cerem scuze și să-l rugăm să ne și penetreze puțin că, deh, așa e în lumea nouă”, scrie analistul Dan Diaconu apare prima dată în Ecopolitic.
Sursa: Ecopolitic.ro
