Spaţiul digital este parte din viaţa copilului şi statul are datoria să îl protejeze acolo la fel ca în viaţa reală, a declarat joi preşedinta Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senat, Nicoleta Pauliuc.
„Cum protejăm copilul român în lupta digitală fără să îl izolăm de ea? Răspunsul meu la această întrebare este Legea majoratului online – o iniţiativă născută din dialog, din realitate şi din parteneriat. (…) Îl considerăm cu toţii o soluţie (n.r. proiectul de lege). Suntem la început, într-o zonă pe care o explorăm împreună, dar eu cred că pentru scopul final, siguranţa copiilor noştri în mediul online, ne vom aşeza la masă cu toţii şi vom găsi cea mai bună soluţie. Pentru prima dată România a recunoscut public că spaţiul digital este parte din viaţa copilului şi că statul are datoria să protejeze acolo la fel ca în viaţa reală. Această lege nu interzice, nu pedepseşte şi nu izolează. Ea impune părinţilor dreptul şi puterea de a fi prezenţi în viaţa digitală a copiilor lor până la vârsta de 16 ani. Impune platformelor digitale obligaţia de a respecta vârsta, de a nu colecta date abuziv şi a nu transforma copilul într-o ţintă comercială şi mai ales de a aduce în centrul politicilor publice o idee esenţială – protecţia copilului nu se termină la uşa şcolii”, a afirmat Pauliuc cu prilejul evenimentului aniversar 20 de ani de Federaţie Naţională a Părinţilor – Edupart, desfăşurat la la Parlament.
În cadrul evenimentului, Episcopul-vicar patriarhal Vaarlam Ploieşteanul a prezentat mesajul Patriarhului Daniel, care a subliniat importanţa cooperării dintre familie, şcoală şi Biserică în creşterea şi educarea copiilor.
„Biserica binecuvântează familia şi o călăuzeşte pe calea mântuirii şi a sfinţeniei, iar familia extinde Biserica: persoanele care se nasc în familia creştină nu intră doar în comunitatea umană sau în societate, ci, prin Sfânta Taină a Botezului, intră în comunitatea eclesială, în iubirea paternă şi filială din Sfânta Treime. În familia creştină, copilul creşte în iubirea faţă de Dumnezeu şi faţă de oameni, îşi formează un mod luminos de a înţelege lumea şi viaţa, primele deprinderi şi caracterul religios-moral. De aceea, Sfântul Ioan Gură de Aur îi îndeamnă pe părinţi să cultive cât mai devreme învăţăturile bune în sufletele copiilor”, a transmis Patriarhul Daniel.
În opinia sa, slăbirea credinţei, a iubirii părinteşti, filiale şi frăţeşti, neglijarea educaţiei în familie duc la slăbirea legăturii familiei cu Biserica, la delăsare şi decădere spirituală.
Totodată, susţine patriarhul în mesajul său, criza familiei se manifestă în abandonul copiilor de către părinţi şi al părinţilor de către copii, în numărul mare de avorturi şi de divorţuri, în creşterea violenţei în familie şi a delincvenţei juvenile, în pericolul drogurilor şi al diferitelor adicţii, în promovarea unor neobişnuite „modele” de familie.
„Astăzi, Biserica apără demnitatea familiei într-o societate în criză de valori spirituale şi supusă unor permanente schimbări, care minimalizează rolul primordial al părinţilor în educarea copiilor. (…) Orice copil are nevoie ca familia şi şcoala, la care se alătură din prima zi de viaţă şi Biserica, să lucreze împreună pentru creşterea lui fizică, intelectuală şi spirituală. În spaţiul familial, şcolar şi eclesial, Biserica susţine o educaţie integrală a copiilor şi a tinerilor, valorificând specificul formativ al educaţiei religioase. Ora de Religie din şcoli şi principalul program naţional catehetic, numit Hristos împărtăşit copiilor, descoperă copiilor şi tinerilor sensul profund creştin al vieţii, oferă repere esenţiale pentru dezvoltarea în plan personal şi comunitar, cultivă iubirea faţă de Dumnezeu şi de oameni, dar şi faţă de întreaga creaţie a lui Dumnezeu, promovează comuniunea între generaţii, descoperă vocaţii şi le cultivă spre binele societăţii”, se mai arată în mesajul Patriarhului.
Preşedintele Comisiei pentru învăţământ din Camera Deputaţilor, Mihai Ghigiu, a declarat că educaţia nu se opreşte la poarta şcolii, ci continuă acasă, în familie.
„Educaţia nu poate singură, şcoala nu poate singură să facă paşii pe care îi dorim în perioada următoare. (…) Eu cred că această comunicare (n.r. – dintre şcoală şi părinţi) suferă destul de mult. Suferă din cauza decidenţilor. Sunt umbre în sistem. Însă lumina apare dacă comunicăm. Niciodată, indiferent în ce poziţie suntem, umbrele nu dispar doar dacă monologăm, dispar dacă avem un dialog real. Dialogul cred că este esenţial dacă vrem să vorbim despre evoluţia şcolii. Avem nevoie de o comunicare mai strânsă şi sinceră”, a subliniat Ghigiu.
La rândul său, preşedintele Comisiei pentru învăţământ din Senat, Irineu Darău, a apreciat că în zona de decizie din educaţie este nevoie de mai multe femei.
„Cred că femeile îşi au un rol extraordinar la catedră, în conducerea şcolilor şi în familie şi trebuie să regăsească această pondere şi în decizie, inclusiv în Parlament. Ceea ce ar trebui îmbunătăţit în învăţământul din România este să avem nişte priorităţi foarte clare, cu măsuri concrete şi cu planuri de implementare a respectivelor politici publice. Cred că asta lipseşte”, a spus senatorul.
Senatul a adoptat la începutul lunii octombrie propunerea legislativă privind majoratul online, care prevede că minorul, până la împlinirea vârstei de 16 ani, accesează servicii online şi creează conturi personale, în nume propriu, numai în baza acordului parental verificabil.
Restricţia nu se aplică platformelor online dedicate învăţării autorizate la nivel naţional de Ministerul Educaţiei şi Cercetării sau la nivel european de autorităţile competente.
Legea majoratului online, iniţiată de un grup de parlamentari PNL, PSD şi UDMR, are ca scop instituirea unor măsuri pentru protecţia minorilor împotriva conţinutului dăunător accesibil prin intermediul serviciilor online, în vederea asigurării dezvoltării fizice, mintale şi morale corespunzătoare a acestora.
Sursa: TVR INFO
Sursa: Ecopolitic.ro
