Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a declarat joi că, în acest an, numărul elevilor care au susţinut proba de Limba română la Evaluarea Naţională a fost cu 5.000 mai mare faţă de 2022.
‘Ceea ce am văzut în acest an, de exemplu, apropo de statistici, este o creştere a numărului de elevi care au susţinut, de exemplu, proba de Limba română, cu 5.000 faţă de anul anterior. Statistic, un procent de elevi nu finalizează o anumită clasă. Sigur că ne dorim să fie din ce în ce mai puţini şi cred că, prin noua Lege a învăţământului, prin acel Program naţional de combatere a analfabetismului funcţional, care prevede testări anuale, vom putea să identificăm din timp elevii cu goluri şi să putem să adaptăm parcursul educaţional cât să nu ajungem la un număr crescut de elevi care nu se pot prezenta la Evaluarea Naţională’, a afirmat ea, într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria.
Deca a admis că există o serie de elevi care, deşi au frecventat cursurile la clasa a VIII-a, nu s-au regăsit printre cei înscrişi pentru Evaluarea Naţională.
‘Avem, într-adevăr, o serie de elevi care, deşi au frecventat cursurile la clasa a VIII-a, nu s-au regăsit între cei înscrişi pentru Evaluarea Naţională. Procesul este următorul: baza de date cu elevi din SIIIR – Sistemul Informatic Integrat – transferă datele cu toţi elevii, automat, pentru a preveni, mă rog, alte fenomene, în EvNat, care este baza de date digitală pentru Evaluarea Naţională. Ulterior, fiecare unitate de învăţământ face o validare şi extrage elevii care, din diferite motive, nu se pot înscrie. Fie sunt în situaţia de corigenţă, fie aparţin învăţământului special, unde trebuie o acţiune proactivă a părintelui, fie intră automat la liceu, pe baza rezultatelor de la olimpiade. Baza de date rezultată constituie numărul de elevi înscrişi’, a explicat ministrul.
Ligia Deca a adăugat că nu intenţionează să renunţe la admiterea separată la liceu, dar a subliniat că măsura nu vor intra în vigoare imediat, ci peste patru-cinci ani.
‘Legea se află după analiza constituţională, care a confirmat faptul că ambele legi sunt constituţionale, în proces de promulgare. În acest proces există nişte atribuţii. Eu consider că am explicat atât pe parcursul dezbaterilor publice, cât şi pe parcursul dezbaterilor parlamentare care au fost motivaţiile care au stat în spatele celor două opţiuni pentru admiterea la liceu şi pentru Bacalaureat. Ceea ce am mai promis, însă, este că ele nu vor intra în vigoare imediat, ci vor fi valabile pentru cei care intră în clasa a V-a în anul şcolar următor şi pentru cei care intră în clasa a IX-a începând cu anul şcolar 2024 – 2025. Până când ele vor intra în vigoare, adică în patru-cinci ani, avem timp să şi pilotăm, pentru a ajunge la cele mai bune variante’, a completat Deca.
