Oana Marciana Ozmen (PNL), la cea de-a zecea sesiune a Adunării Generale a Statelor Părți la Convenția pentru salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, care are loc la sediul UNESCO din Paris

Timp de două zile, vom discuta, alături de reprezentanții statelor membre, despre salvgardarea patrimoniului cultural viu al lumii și viitorul Convenției 2003.

Printre subiectele dezbătute se numără:

● Implementarea mai amplă a articolului 18 din Convenție

● Propuneri de amendamente la directivele operaționale

● Planificarea utilizării resurselor Fondului Patrimoniului Cultural Imaterial

● Acreditarea organizațiilor neguvernamentale

● Alegerea de noi membri ai Comitetului

● Rapoartele către Adunarea Generală ale Comitetului Interguvernamental și ale Secretariatului cu privire la activitățile respective (ianuarie 2022 până în decembrie 2023)

● Planul pentru utilizarea resurselor Fondului Patrimoniului Cultural Imaterial în 2024 și 2025

Am subliniat, în cadrul discuțiilor, că aceste dezbateri sunt cruciale pentru protejarea și promovarea patrimoniului cultural imaterial la nivel global și am evidențiat interdependența profundă dintre patrimoniul cultural imaterial și cel material, cultural și natural. Procesele de globalizare și transformare socială pot facilita dialogul între comunități, dar aduc și o amenințare profundă asupra patrimoniul imaterial, din cauza resurselor insuficiente pentru protejarea acestuia.

În calitate de membru al Comisiei pentru relația cu UNESCO, îmi exprim ferm susținerea pentru promovarea conștientizării asupra patrimoniului cultural imaterial al umanității și pentru consolidarea cooperării internaționale în acest sens.

În cadrul acestei sesiuni, am avut ocazia să evidențiez importanța implicării societății civile și a comunităților locale în protejarea și promovarea patrimoniului cultural imaterial. De asemenea, am subliniat necesitatea de a dezvolta noi strategii și programe educaționale menite să stimuleze conștientizarea și aprecierea asupra acestui patrimoniu cultural divers și bogat. Astfel, prin eforturi comune și colaborare internațională, și cu ajutorul unei legislații corecte și coerente, ne putem asigura că moștenirea culturală a umanității va fi conservată și transmisă viitoarelor generații. În plus, am reiterat importanța protejării patrimoniului UNESCO din perspectiva schimbărilor climatice și a intervenției în vederea conservării lor.

România se mândrește, până în prezent, cu nouă elemente incluse pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO. Va urma, spre analiză și înscriere dosarul “Cobza – cunoștințe, tehnici și muzici tradiționale”, dosar comun România-Republica Moldova, depus spre evaluare la UNESCO. Alte două instrumente românești vechi invocate ca putând fi documentate în vederea întocmirii unui dosar UNESCO sunt cavalul și țitera.

M-am bucurat de primirea calduroasă a Excelenței Sale, doamna Ambasador Simona Mirela Miculescu și a echipei sale la sediul Delegației permanente a României pe lângă UNESCO. O felicit pe doamna Ambasador pentru modul în care reprezintă țara noastră în acest prestigios for internațional”, spune Oana Marciana Ozmen.