A fost tanchist pe tancuri petroliere, dar Festivalul ‘Om Bun’ i-a schimbat viaţa lui Vali Petcu după ce s-a lăsat de marinărie.
‘Prima ediţie la care am participat cred că a fost prin ’95 sau ’96, nu-mi aduc aminte, anii au trecut, a fost ceva aşa rapid, între două voiaje, pentru că am venit scurt acasă, eu am fost tanchist pe tancuri petroliere, şi mi-a zis soţia ‘uite, se organizează!’, şi am fugit, n-am fost nici pregătit, dar îmi aduc aminte una dintre melodii sigur – ‘Mi-era teamă’ -, o mai cânt din când în când, muzica şi versurile sunt ale mele. Festivalul ‘Om Bun’ mi-a schimbat destinul, pentru că, după ce m-am lăsat de marinărie, au fost câteva festivaluri la care am încercat să văd care este valoarea mea şi după câteva premii II, III, chiar o menţiune, am decis să particip la… cum am spus eu atunci ‘băi, e ultimul festival la care particip în calitate de concurent’ şi spre surprinderea mea am câştigat detaşat ediţia Festivalului ‘Om Bun’ 2013′, a povestit, pentru AGERPRES, Vali Petcu.
Prima lui amintire de la festival a fost ‘nebunia de tineri, cu părinţi, cu bunici, veniţi să îşi încerce norocul, prin ’95 sau ’96’.
‘Fiecare dorea să îl cucerească pe Victor Socaciu şi era aşa, nu ştiu, parcă erai la Facultatea de Medicină de atunci şi ne dădeam seama ce reprezintă, nu ştiam ce va reprezenta, dar ştiam în acel moment ce reprezintă festivalul sau câştigarea Festivalului ‘Om Bun’ ‘, îşi aminteşte folkistul.
Însă ‘cea mai frumoasă amintire este la loc de cinste’ pentru Vali Petcu.
‘După preselecţia din 2013, în culise, când am rămas 10 – 12, m-am dus cu două discuri de-ale lui Victor Socaciu şi l-am rugat ‘maestre, vă rog eu frumos să-mi semnaţi pe ele!’ şi spre surprinderea mea mi-a scris ‘sunt fanul tău, Vali, ai datoria să te lupţi pentru muzica ta!”, rememorează el.
În opinia sa, cel mai important este că, în ultimii 30 de ani, muzica folk românească s-a diversificat ca stiluri.
‘Folk-ul a luat-o şi spre jazz, şi spre rock, şi spre… a apărut folk-ul protestatar şi iar îmi place şi faptul că au apărut mai multe instrumente. S-a diversificat şi ca gamă de instrumente, şi live, şi pe CD-uri înregistrate în studio. Deci putem spune că folk-ul a evoluat’, crede folkistul.
El spune că, în acest an, ‘transmisia sufletească’ nu va mai fi la fel ca alte dăţi la festival.
‘Normal că fără spectatori sau cu puţini spectatori transmisia aceasta sufletească nu va fi la fel. Relaţia folk – folkist – public nu funcţionează la distanţă, ca alte relaţii’, este părerea sa. Dar… ‘Despre faptul că 30 de ani de ‘Om Bun’ este online consider că, indiferent cum se face, cu puţini spectatori sau online, el nu putea să lipsească, pentru că îmi aduce aminte de o glumă – ştii, eu îmi fac un tort de 30 de ani, dar eu am, de fapt, 31 sau 32 de ani. Aniversarea trebuie să fie atunci şi în felul în care se găseşte baza legală’, punctează artistul.
I-au lipsit mult, în perioada de pandemie, prietenii folkişti, însă, ‘ca să mai îndulcească viaţa’ a cântat în beciul casei sale.
‘În această perioadă mi-au lipsit prietenii folkişti, atunci când ne adunam prin festivaluri sau în diferite seri prin cluburi, dar şi publicul, pentru că şi cu publicul se creează o relaţie de prietenie, o relaţie sufletească. În această perioadă, chiar la începutul ei, când a fost mai greu, în perioada aceea de lockdown, ca să mai îndulcesc viaţa, câteva luni de zile am cântat, în weekend, în beciul meu, pentru că era la modă atunci ‘vă cânt din bucătărie’, ‘vă cânt din sufragerie’, ‘vă cânt din living’. Eu am ales modalitatea asta, unde aveam nişte vinuri şi toată lumea se simţea bine, din recenziile pe care le-am avut, şi datorită faptului că nu am cântat numai siropuri de tuse, ci am cântat din cântece deocheate, un program pe care îl făceam cu Daniel Iancu. Şi a avut succes. Cred că în acea perioadă am descreţit frunţile cel mai bine’, povesteşte Vali Petcu.
Se declară mulţumit că încă tinerii se mai îndreaptă spre folk. ‘Cu câţiva chiar corespondez şi chiar sunt mulţumit şi mă fac să fiu mult mai bătrân atunci când îmi cer păreri, pentru că şi eu la rândul meu cer păreri, pentru că tinerii care vin, vin şi cu influenţe din altele. Ei au apucat alte vremuri, ascultă alte radiouri, ascultă altă muzică şi sunt influenţaţi. Sunt câţiva pe care chiar i-am încurajat şi totul depinde numai de ei’, punctează folkistul.
Şi, după atâţia ani, dacă ar fi să dea timpul înapoi, şi-ar fi dorit ‘mai mult tupeu’.
‘La un moment dat, în viaţă, în materie de muzică, poate am fost prea moale, nu am insistat. Nu sunt genul care să fie dat afară pe uşă şi să intre pe geam, dar regret că nu am fost mai insistent’, mărturiseşte el.
La 30 de ani de ‘Om Bun’, Vali Petcu spune că ‘acest festival nu poate exista fără Victor Socaciu’: ‘Vă spun un alt element pe care eu îl ţin în suflet: atunci când s-au anunţat participanţii la ‘Om Bun’, au apărut primele melodii ale unor cantautori, printre care am fost şi eu cu ‘Cămaşa de stele’. Primul care a scris o recenzie a fost Victor Socaciu, care a scris, cuvânt cu cuvânt, ‘Bravo, Vali, e un cântec superb, cum nu s-a mai scris de mult în folk-ul românesc’. Cu această ocazie, îi mulţumesc pentru tot ce a făcut pentru mine şi îi dedic acest cântec – ‘Cămaşa de stele’ Vali Petcu’.
