Asociaţia Funky Citizens, Comunitatea Declic şi Asociaţia Voci pentru Democraţie şi Justiţie îi cer ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, să aştepte punctul de vedere al Comisiei de la Veneţia înainte de a prezenta proiectul de desfiinţare a Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ) în Parlament, afirmând că ‘România nu doar că riscă să piardă intrarea în spaţiul Schengen, dar pune în pericol banii din PNRR’.
‘Actualul proiect nu respectă solicitările MCV şi nici recomandările Comisiei de la Veneţia. Cu o astfel de lege, România nu va scăpa de monitorizarea MCV şi va rata din nou intrarea în spaţiul Schengen din cauza intereselor politicienilor de a încetini lupta anticorupţie’, se arată într-un comunicat al celor trei asociaţii transmis, marţi, AGERPRES.
Potrivit ONG-urilor, proiectul de lege desfiinţează doar formal Secţia Specială şi înfiinţează o nouă structură asemănătoare, cu puţini procurori, care nu sunt specializaţi pe anchetarea infracţiunilor de corupţie sau criminalitate organizată şi care vor fi numiţi de plenul CSM’.
‘Asistăm la un joc politic care se doreşte a fi asumat pe post de lege. Ministrul Cătălin Predoiu îşi abandonează propriul proiect de lege, care acum se află la vot final în Senat, şi propune un proiect diametral opus. Dacă acum 2 ani, Cătălin Predoiu considera că DNA şi DIICOT sunt eficiente şi îi pot ancheta pe magistraţi, în prezent ocoleşte cele două structuri specializate, doar ca să le facă pe plac partenerilor de guvernare, PSD şi UDMR, părinţii Secţiei Speciale’, spun reprezentanţii asociaţiilor.
În prezent, arată ONG-urile, PNL se alătură PSD şi UDMR şi ‘îngroapă’ orice şansă ca justiţia să funcţioneze în România, noul proiect de lege însemnând doar un pas spre desfiinţarea DNA şi DIICOT, şi aşa slăbite de puteri, şi întoarcerea la justiţia anilor 2000.
‘În realitate, proiectul este praf în ochi pentru cetăţeni, sistem de justiţie şi instituţii europene, dar mai grav este că nu rezolvă problema de fond: aceea a miilor de dosare de corupţie din sistemul judiciar, încă nelucrate. Proiectul Ministerului Justiţiei ţine cont de părerile şi calculele politice, nicidecum de interesele cetăţenilor care apelează la sistemul judiciar. Evaluarea impactului social al proiectului nici măcar nu există. În viziunea noastră, proiectul de lege nu asigură standardul necesar pentru independenţa justiţiei şi asigurarea statului de drept. Cu un asemenea simulacru de proiect de desfiinţare a Secţiei Speciale, România nu doar că riscă să piardă intrarea în spaţiul Schengen, dar pune în pericol banii din PNRR, pentru că nu asigură independenţa justiţiei şi lupta anticorupţie, aşa cum şi-a asumat ca stat european. O nouă decizie de condamnare a României de către CJUE va opri finanţarea primită de la UE, pentru încălcarea statului de drept’, afirmă asociaţiile.
Cătălin Predoiu a anunţat, pe 21 ianuarie, că a pus în dezbatere publică proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.
Predoiu a explicat, într-o conferinţă de presă, că, după desfiinţarea SIIJ, competenţele acesteia vor fi preluate de o structură inspirată din modelul Parchetului European, cu 12 procurori la centru şi 30 în teritoriu.
‘Pentru investigare infracţiunilor care până acum erau în competenţa SIIJ am folosit un model inspirat din funcţionarea Parchetului European, adică un număr de 12 procurori în centru, la Bucureşti, şi 30 de procurori răspândiţi în ţară, câte doi procurori de fiecare Curte de apel, în total 42 de procurori, care vor investiga infracţiunile care până acum erau în competenţa SIIJ. Aceşti procurori sunt anume desemnaţi de plenul CSM. Cei 12 procurori din Bucureşti vor fi selectaţi şi desemnaţi de plenul CSM, din cadrul Secţiei de Urmărire Penală din Parchetul General, iar cei 30 de procurori din Curţile de apel vor selectaţi şi desemnaţi de plenul CSM din cadrul Parchetelor de pe lângă Curţile de apel’, a indicat ministrul Predoiu.
El a adăugat că procurorii din Parchetul General vor fi propuşi plenului CSM de către procurorul general, iar procurorii de la Parchetele de pe lângă Curţile de apel – de către prim-procurorii acestor structuri.
