Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a declarat luni că în Constituţie ar trebui să existe o clarificare a atribuţiilor preşedintelui, dar şi introdusă moţiunea de cenzură constructivă.
‘La nivel general, cred că Legea fundamentală trebuie să întărească instituţiile, astfel încât să avem un stat capabil să garanteze drepturile şi libertăţile cetăţenilor. (…) În al doilea rând, consider că un sistem de guvernare eficient este acela care generează un control reciproc între puterile statului şi nu permite niciunui actor instituţional să concentreze puterea în mâinile sale. Din păcate, acest principiu fundamental nu şi-a găsit întotdeauna şi aplicarea în practică în România. Am asistat de multe ori la un proces de personalizare a puterii. Cei care au ajuns să ocupe diferite funcţii în stat au modelat instituţia conform propriilor dorinţe şi interese. În final, această forţare a dus la o perturbare a echilibrului între puterile statului şi la conflict. Din această perspectivă, o clarificare a atribuţiilor preşedintelui cred că se impune. Trebuie să ne gândim dacă e momentul să depăşim angoasa dictaturii comuniste în ceea ce priveşte statul şi rolul preşedintelui’, a spus Ciolacu în şedinţă solemnă comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor, dedicată aniversării a 30 de ani de la adoptarea Constituţiei în vigoare de către Adunarea Constituantă.
El a adăugat că acum trei decenii a fost stabilit un sistem echilibrat prin care cetăţenii să îşi aleagă direct preşedintele, însă puterile sale au fost limitate ca să nu devină ‘un dictator’.
‘Trebuie ca cei care vor lucra la reforma Constituţiei să se pronunţe dacă acest sistem în care preşedintele este o struţo-cămilă între un preşedinte francez, de exemplu, şi un monarh spaniol mai poate funcţiona în România. Rolul preşedintelui a fost gândit ca un producător de consens. Din păcate, a sfârşit de multe ori ca un producător de tensiune în societate. Nu de puţine ori am văzut cum preşedintele şi-a depăşit rolul de mediator şi a intervenit brutal peste celelalte puteri constituţionale. Astfel, relaţiile dintre preşedinte şi premier au balansat în ultimii 30 de ani între conflict şi obedienţă. Am văzut că atunci când majoritatea parlamentară a fost favorabilă preşedintelui, acesta a ajuns şeful de facto al guvernului, premierul a devenit o marionetă. În cealaltă extremă, a coabitării, preşedintele a fost mai degrabă izolat de către prim-ministru, care a preluat toată puterea executivă. Aceasta nu este o normalitate’, afirmat şeful Camerei Deputaţilor.
Ciolacu a menţionat că în plan parlamentar şi-ar dori să existe un anumit interes pentru reglementarea moţiunii de cenzură constructive, pe modelul german.
‘În România, partidele politice au transformat moţiunile de cenzură într-un instrument de imagine şi prilej de atacuri politice la adresa adversarilor. De aceea, eu cred că moţiunea de cenzură trebuie să fie clară şi nu numai pentru retragerea încrederii, ci şi acordarea ei unei alte persoane, care să îşi asume de la bun început acest rol. Demiterea premierului trebuie să conducă automat la desemnarea unui alt prim-ministru. Nu am fi stat acum două luni fără guvern dacă am fi avut acest instrument în Constituţie. În plan guvernamental, cred că viitoarea Constituţie trebuie să găsească mecanisme mult mai clare de limitare a practicii excesive a ordonanţelor de urgenţă. Parlamentul nu este o anexă a Guvernului, ci un partener instituţional’, a mai afirmat el.
