Parlamentare2020/INTERVIU/ Ludovic Orban: În democraţie, premierul e dat de partidul care câştigă; PSD să stea în afara puterii

Preşedintele PNL, premierul Ludovic Orban, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, că în democraţie premierul este dat de partidul care câştigă, afirmând că PSD este singura formaţiune cu care liberalii au decis clar să nu negocieze după alegerile parlamentare din 6 decembrie. ‘Sigura decizie pe care am luat-o clar, limpede, şi pe care românii trebuie să o ştie, este că nu facem nicio înţelegere cu PSD. PSD trebuie să stea în afara puterii o lungă perioadă de timp de acum înainte’, a afirmat Ludovic Orban. Potrivit lui Orban, liberalii mizează la alegerile parlamentare pe un procent între 32 şi 36%. El a mai precizat că filialele PNL au stabilite anumite ţinte şi că nu vor fi toleraţi liderii care nu fac performanţă. Orban a indicat că înclină spre cei apropiaţi de programul de guvernare al PNL pentru un parteneriat la guvernare şi a exclus orice înţelegere cu PSD. ‘Îmi pare rău sincer că sunt unii care îşi consumă foarte multă energie în a se lupta cu noi, nu cu PSD. Până la urmă, o astfel de conduită nu face altceva decât să fragilizeze o posibilă cooperare ulterioară, pentru că nu poţi să-l ataci permanent pe unul şi după aceea să spui că vrei să te aliezi cu el’, a subliniat Orban. Premierul a mai vorbit în interviul pentru AGERPRES şi despre creşterea capacităţii de testare pentru noul coronavirus, numirile politice din administraţia publică, pensiile speciale, bugetul pentru anul viitor, dar şi despre faptul că România a solicitat la nivel european alocarea unei cote de vaccinuri pentru Republica Moldova. AGERPRES: Domnule premier, în contextul actual epidemiologic, avem undeva în jur de 30.000 de teste pe zi, deşi există recomandări, din partea OMS, a Comisiei Europene, a experţilor, pentru creşterea acestui număr de teste, cine este responsabil că nu reuşim să facem mai multe teste? Ludovic Orban: Noi am crescut constant capacitatea de testare, de la 400-500 de teste, până la o capacitate de peste 50.000 şi Ministerul Sănătăţii continuă creşterea capacităţii de testare. Testele, în schimb, se fac în anumite situaţii. Testele care sunt decontate, pentru că testarea este gratuită pentru toate persoanele care se încadrează în definiţia de caz. Definiţia de caz este stabilită de Institutul Naţional de Sănătate Publică, pe baza unor recomandări ale OMS, ale unor practici la nivel european şi chiar mondial. Sigur, există şi posibilitatea testării contra cost, pentru cei care vor să se testeze fără să se încadreze într-una dintre situaţiile prevăzute în definiţia de caz. Noi putem testa mai mult. Şi acum putem testa mai mult şi vom creşte în continuare capacitatea de testare. Mai mult decât atât, am luat şi decizia de a achiziţiona, pentru stocurile strategice, deja am şi adoptat ordonanţa de urgenţă şi am demarat procedura de achiziţie, pentru achiziţionarea a trei milioane de teste rapide. Nu testele care identifică anticorpi, ci testele antigen, care se bazează oarecum tot pe un sistem de testare apropiat de testele Real Time PCR. Aceste teste le achiziţionăm pentru a le folosi în anumite locuri, de exemplu, pentru cadrele medicale. Deja a şi început folosirea, pentru că au fost achiziţionate câteva zeci de mii de teste în unităţile de primiri urgenţe. Şi le vom folosi aceste teste rapide în anumite situaţii, care vor fi stabilite de MS, împreună cu INSP, astfel încât, din discuţiile pe care le-am avut cu specialiştii, să putem testa, dacă apare un caz într-un cămin de vârstnici, să putem testa toate persoanele respective. Sau dacă apare, în cazul deschiderii şcolii, când va fi deschisă şcoala, dacă apare un caz într-o clasă, să poţi să testezi toţi copiii din clasă şi toate cadrele didactice care au interacţionat cu copiii. Practic, se poate vedea pe evoluţiile, mai ales din ultima săptămână, că am păstrat un număr relativ constant comparativ cu săptămâna trecută, nu e o creşterea a numărului de teste. Dar se poate vedea că pe lângă scăderea numărului de cazuri, şi aici vorbesc de comparaţie, să spun, ziua de azi, comparativ cu ziua echivalentă a săptămânii trecute: este o scădere a numărului de cazuri şi o scădere şi a procentului de pozitivare. Adică numărul de persoane care sunt diagnosticate pozitiv din numărul total de persoane care sunt testate. Oricând va fi necesar să creştem capacitatea de testare, noi oricum suntem implicaţi în a creşte această capacitate de testare. AGERPRES: Până la cât aţi putea să creşteţi această capacitate de testare? Ludovic Orban: Putem creşte, nu este niciun fel de problemă. Inclusiv pe Real Time PCR există soluţii pe care le-am şi discutat de a creşte capacitatea de testare, extractor automat, de exemplu, care permite analizarea mai multor probe în acelaşi interval de timp, fie prin achiziţionarea de noi Real Time PCR. Acum, oamenii trebuie să ştie că nu este aşa de simplu să deschizi un centru de testare, pentru că nu este suficient să ai numai aparatul. Trebuie să ai personal pregătit, trebuie ca laboratorul în care se face testarea să îndeplinească nişte condiţii de biosecuritate. Nu poţi să pui în funcţiune, pentru că e o perioadă de timp până ajung toţi cei care operează aparatul să ştie să citească foarte bine rezultatul, să poată să dea rezultatul corect. Dar să ştiţi că noi am fost într-un efort constant, practic, din luna martie, noi am crescut constant capacitatea de testare. AGERPRES: În privinţa vaccinării, luaţi în calcul să vă vaccinaţi public, astfel încât să daţi un semnal de încredere pentru cei care sunt mai sceptici? Ludovic Orban: Cu siguranţă, dar mă voi vaccina în ordinea de priorităţi care este stabilită în strategia de vaccinare. Dacă este nevoie de un exemplu, sigur că pot să dau acest exemplu. AGERPRES: În ceea ce priveşte Republica Moldova, preşedintele a anunţat că lucraţi la un sprijin pentru R. Moldova. Înseamnă şi donarea de doze de vaccin din cota pe care o va primi România? Ludovic Orban: Se discută la nivelul Comisiei, noi am solicitat deja acest lucru: să se aloce o cotă şi către R. Moldova. Şi noi am solicitat, a solicitat şi Grecia, a făcut o solicitare pentru o ţară care nu este membră a UE. Sperăm să obţinem un rezultat favorabil. AGERPRES: Luaţi în calcul să mergeţi şi dumneavoastră în Republica Moldova, într-o vizită oficială, aşa cum a anunţat preşedintele? Ludovic Orban: Cu siguranţă voi merge. Odată cu alegerea Maiei Sandu ca preşedinte al Republicii Moldova, România chiar are un partener serios. Sigur că ne dorim şi un guvern care să respecte democraţia, să fie cu adevărat implicat în procesul de integrare europeană, de dezvoltare economică a R. Moldova. Un astfel de guvern ar fi încă un partener pentru adâncirea şi mai mare a cooperării dintre România şi Republica Moldova, apropierea şi mai mare dintre România şi R. Moldova şi implicit pentru drumul Republicii Moldova spre Europa. AGERPRES: Aţi vorbit despre şcoli, există posibilitatea ca acestea să fie deschise în semestrul al doilea? Ludovic Orban: Sigur că asta ne dorim. Ne dorim să revină copiii la şcoală, să revină cadrele didactice la şcoală. Ne-am confruntat, în schimb, cu o situaţie de creştere a numărului de infectări. Ţineţi minte că, în momentul în care am luat acele decizii nepopulare, care au generat destulă nemulţumire şi, într-un fel, justificată, dar a trebuit să luăm aceste decizii pentru că altfel nu reuşeam să oprim creşterea numărului de infectări. Pentru noi este extrem de important să intrăm pe un trend descendent şi acest trend descendent al numărului de infectări să fie cât mai pronunţat, pentru ca să putem să ne gândim la revenirea la normalitate. Imediat ce va fi posibil din punct de vedere epidemiologic, imediat ce împreună cu specialiştii din INSP, din Consiliul de suport tehnico-ştiinţific, din Comisia anti-COVID, se va considera că este posibil, vom lua decizia de a redeschide şcolile. Şi ne dorim ca această decizie să fie cât mai apropiată. AGERPRES: În contextul măsurilor impuse, a existat o scrisoare din partea Arhiepiscopului Tomisului, care a acuzat Guvernul de abuzuri împotriva clerului şi credincioşilor legat de aceste măsuri. Ultimul demers al dânsului este o invitaţie adresată dumneavoastră şi mai multor oficiali de a participa la manifestările religioase prilejuite de sărbătoarea Sfântului Andrei. Cum vedeţi această invitaţie? Veţi merge? Ludovic Orban: Din păcate, judeţul Constanţa a fost judeţul cu cea mai pronunţată creştere a numărului de infectări şi ieri a fost judeţul cu cea mai mare rată de infectări. În judeţul Constanţa, pe lângă municipiul Constanţa, au fost carantinate mai multe localităţi, la ora actuală cred că în judeţul Constanţa sunt cele mai multe localităţi carantinate. Şi măsurile de carantinare au fost absolut necesare pentru a opri creşterea numărului de infectări. Sigur că, odată cu măsurile de carantinare a localităţilor, s-au luat şi decizii care ţin cont de sănătatea oamenilor. Eu cred că orice preot, orice înalt ierarh bisericesc trebuie să pună pe primul plan sănătatea şi viaţa oamenilor. Fiecare dintre noi sărbătorim Sfântul Andrei. O să-l sărbătorim în felul nostru, fără să creştem riscul de transmitere a virusului. Cu atât mai mult într-un judeţ care este, practic, cu cea mai mare rată de creştere şi cu cel mai mare număr de persoane infectate. De aceea am îndemnat la un comportament care să fie conform, pe de-o parte şi cu credinţa, pentru cei care sunt credincioşi, dar pe de altă parte să ţină cont de nevoia de a proteja oamenii de riscul infectării. AGERPRES: După ce aţi lansat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, PSD v-a acuzat că la eveniment au participat 26 de persoane, deşi legea limitează la numărul de 20 pentru cei care pot lua parte la un eveniment în spaţii închise. Cum le răspundeţi celor de la PSD? Ludovic Orban: Le răspund că trebuie să citească hotărârea de guvern mai atent şi, mai ales, le recomand să citească Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Cel mai important este ca acest Plan să răspundă cât mai bine nevoilor României şi să putem, în urma dezbaterii publice, pentru că noi l-am lansat în dezbatere publică, încă nu-l trimitem la Bruxelles, numai planul pe care l-am gândit noi împreună cu toţi specialiştii cu care am lucrat. El se află în dezbatere publică. Aşteptăm propuneri de îmbunătăţire, iar obiectivul nostru este ca acest Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă să răspundă cât mai bine nevoilor societăţii româneşti, nevoilor economiei româneşti. Este vorba de o sumă importantă, de peste 30 de miliarde de euro, de care România beneficiază în cadrul facilităţii de recuperare şi rezilienţă, un instrument adoptat la nivel european. Şi important este ca toate aceste resurse financiare să le putem folosi pentru dezvoltarea României, pentru susţinerea investiţiilor absolut necesare de care are nevoie România, pentru susţinerea dezvoltării în fiecare domeniu care are nevoie practic de aceste resurse. Restul sunt comentarii răutăcioase. AGERPRES: Spuneaţi că aşteptaţi propuneri cu privire la acest Plan, sunteţi dispus să acceptaţi şi propuneri de la PSD? Ludovic Orban: Nu ştiu dacă PSD este capabil să propună ceva constructiv pentru România. Dar aşteptăm din partea societăţii civile, din partea patronatelor, a asociaţiilor profesionale, din partea sindicatelor, universităţilor, din partea administraţiilor locale, pentru că şi comunităţile locale vor beneficia de resurse financiare importante şi vrem să ştim care consideră că sunt priorităţile aceste administraţii locale. Noi aşteptăm din partea posibililor beneficiari aceste propuneri de îmbunătăţire. AGERPRES: PSD a propus un pact naţional pentru sănătate, astfel încât, indiferent cine câştigă alegerile să aibă ca prioritate sănătatea. A trimis partidelor o astfel de invitaţie. Ludovic Orban: Mi-e cam greu să fac un pact pentru sănătate cu un partid în care sunt cei mai mulţi negaţionişti şi cu un partid care a sabotat toată lupta Guvernului şi autorităţilor sanitare împotriva epidemiei, împotriva răspândirii acestui virus. În ceea ce priveşte sănătatea, pentru noi chiar reprezintă o prioritate. Chiar în anul acesta am reuşit să mobilizăm resurse foarte importante, pe lângă resursele publice, din bugetul de stat, din bugetul asigurărilor de sănătate, care au crescut semnificativ faţă de anii trecuţi, din fonduri europene am reuşit să mobilizăm aproximativ 1,3 miliarde, bani care s-au dus în investiţii, în achiziţionarea de echipamente, de aparatură modernă, de sisteme, instalaţii, echipamente de protecţie. În programul, în planul nostru de dezvoltare, sănătatea este printre domeniile care vor beneficia de cele mai mari finanţări. Pe lângă cele 1,3 miliarde pe care le-am mobilizat în exerciţiul 2014-2020, pe exerciţiul financiar multianual 2021-2027 şi pe Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, noi avem alocaţi aproximativ 6 miliarde de euro pentru construcţia de spitale, modernizare de spitale, pentru susţinerea dezvoltării sistemului de medicină preventivă şi medicină ambulatorie, pentru digitalizarea domeniului sănătăţii, pentru creşterea calităţii serviciilor care sunt furnizate către cetăţeni. AGERPRES: Pentru că aţi vorbit de programul de guvernare, pe care l-aţi şi lansat, cele trei spitale regionale vor fi realizate în 4 ani? Ludovic Orban: Exerciţiul financiar multianual este pe 7 ani de zile, noi am semnat contractele de finanţare. Menţionez: noi am semnat contractele de finanţare, în condiţiile în care din 2014 până am ajuns noi la putere, pe 4 noiembrie 2019, nu s-a semnat niciun contract de finanţare europeană pe acest spital. Se contractează serviciile de proiectare, proiectarea va dura 14-16-18-20 de luni, cât durează proiectarea, după care se va ajunge la faza de construcţie. Noi vom derula toate etapele de construcţie a acestor spitale regionale în termene cât mai scurte posibil. AGERPRES: În acest program de guvernare se vorbeşte despre faptul că nu vor fi majorate sau introduse noi impozite şi taxe, dar că în etapa actuală principalul efort va fi făcut pentru îmbunătăţirea colectării veniturilor, prin ‘eliminarea distorsiunilor şi lacunelor ce permit minimizarea poverii fiscale’. Aceasta este una dintre prevederi. Sunt vizate veniturile IT-iştilor şi ale lucrătorilor din construcţii? Ludovic Orban: În ceea ce priveşte lucrătorii din construcţii, am şi anunţat public ce vom face. Acolo, salariul minim este stabilit la un nivel mai mare decât salariul minim pe economie. Acolo va exista o creştere graduală a salariului minim pe economie până va ajunge la salariul minim în construcţii. Va exista o perioadă de graţie în care acest domeniu, construcţii, va mai beneficia de o facilitate, să-i spunem, salariu minim mai mare decât salariul minim pe tot restul economiei. În ceea ce priveşte impozitarea salariilor din IT, nu le afectăm, cum nu le-am afectat în acest an. Sigur că, pe măsură ce lucrurile vor evolua, doar prin dialog, doar prin consultare, vom încerca gradual să găsim soluţii, astfel încât să asigurăm o echitate fiscală, pentru că este important acest lucru. Iar îmbunătăţirea colectării chiar este importantă. Să vă dau numai un exemplu, pe TVA, România are cea mai mică rată de colectare a TVA-ului. Numai prin îmbunătăţirea ratei de colectare a Taxei pe Valoare Adăugată se pot obţine resurse financiare extrem de importante. Iar aici avem planul de e-facturare, ca să zic aşa, de digitalizare a circulaţiei facturilor, care va permite creşterea foarte mare a încasărilor la buget din TVA. Italia a introdus un sistem similar pe care l-am studiat şi a avut o creştere a încasărilor spectaculoasă. În condiţiile în care nu plecau de la un nivel aşa scăzut de colectare cum eram noi. Evident, casele de marcat vor fi conectate la servere, digitalizăm întreg sistemul de colectare a taxelor şi impozitelor, digitalizarea ANAF este printre priorităţile programului de guvernare. Într-o perioadă în care România are nevoie de o revenire cât mai rapidă şi de o impulsionare a creşterii economice, a mări taxe şi impozite este un lucru care poate să genereze o frânare a creşterii economice. Or, obiectivul nostru este să asigurăm o creştere economică cât mai mare, dacă este posibil chiar cea mai mare creştere economică la nivel european pe următorii 4 ani de zile. AGERPRES: Când va fi adoptat proiectul de buget pentru anul viitor? Ludovic Orban: După instalarea noului Guvern. (…) Pe 6 decembrie vor fi alegerile, mandatul actualului Parlament expiră pe 20 decembrie, cel mai probabil pe 21-22 va fi învestit noul Parlament. Negocierile pentru formarea noului Guvern vor începe imediat după ce se cunosc rezultatele alegerilor. Sperăm ca într-un timp cât mai scurt să se poată forma noul Guvern, astfel încât să elaboreze proiectul de lege al bugetului de stat. În ceea ce ne priveşte pe noi, noi deja am demarat procedurile legale de alcătuire a legii bugetului de stat şi a legii bugetului asigurărilor sociale de stat. Deja avem aproape pregătite două proiecte de lege. Pe de altă parte, trebuie să aşteptăm rezultatul alegerilor, să vedem exact care va fi structura Guvernului care va putea obţine votul de învestitură şi, în funcţie de asta, vom prezenta legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Dacă este posibil până la sfârşitul anului, dacă nu este posibil, evident, cât mai repede în cursul anului 2021. Putem chiar să facem o sesiune extraordinară cât mai repede, în ianuarie, pentru adoptarea acestor două legi de căpătâi. AGERPRES: Există planuri la nivel guvernamental pentru reducerea aparatului bugetar sau măsuri care să vizeze tăierea sau îngheţarea salariilor în sectorul public? Ludovic Orban: Obiectivul programului nostru de guvernare este creşterea veniturilor românilor, indiferent dacă veniturile provin din salarii în mediul privat sau salarii în sectorul public, pensii, sau dividente sau alte categorii de venituri, venituri din drepturi de autor. Obiectivul nostru este creşterea acestor venituri. Sigur că întotdeauna creşterea în sectorul public trebuie să urmeze creşterii din sectorul privat – asta este o regulă. Din păcate, PSD la noi a întors practic piramida cu vârful în jos. Creşterile din sectorul public trebuie să urmeze creşterile din sectorul privat pentru că sustenabilitatea unor salarii în sectorul public, a unor cheltuieli în sectorul public trebuie să fie dată de puterea economică care duce la veniturile pe care le colectează bugetul de stat. Ne dorim un stat modern, digitalizat, cu spirit antreprenorial şi un partener al iniţiativelor venite din societate. Simplificarea, debirocratizarea, digitalizarea va reduce probabil numărul de funcţionari în anumite domenii, dar aici îi transmit oricărui funcţionar care îşi face treaba, care este pregătit, că nu trebuie să se simtă în pericol, pot să se simtă în pericol cei care nu-şi fac treaba. Cine nu-şi face treaba trebuie să plece din administraţie, este un lucru normal şi firesc. Vrem inclusiv să îmbunătăţim sistemele de evaluare a performanţelor funcţionarilor publici, astfel încât să-i recompensăm pe aceia care au rezultate, care sunt corecţi, care îşi fac treaba bine şi să-i descurajăm pe cei care merg pe principiul: ‘Timpul trece, leafa merge’. Digitalizarea în sine îţi dă nişte instrumente, inclusiv pentru conducătorii de instituţii publice, cu care poţi foarte bine să ştii ce fac efectiv funcţionarii din instituţia pe care o conduci. AGERPRES: Ce se întâmplă în cazul numirilor politice fără experienţă în administraţie? Avem un caz recent, despre care a scris presa: fiul unui primar PNL din Gura Râului din Sibiu a fost numit director la Ape fără a avea experienţă. Ludovic Orban: Am spus că voi face o evaluare pe ceea ce s-a întâmplat la Apele Române. Mesajul pe care îl transmit este foarte clar: competenţa, corectitudinea, hărnicia sunt fundamentale în ocuparea funcţiilor publice. Eu îmi doresc ca toate funcţiile publice, indiferent dacă sunt funcţii publice de execuţie sau funcţii publice de conducere, să fie ocupate doar prin concurs. Să modificăm regulile de concurs în care funcţionează astăzi, în care pot fi trucate concursuri. Trebuie să fie transparente, cu o publicitate anterioară, astfel încât să permită oricărui om care vrea să participe la concurs şi care îndeplineşte condiţiile, criteriile de evaluare, trebuie să fie bine cunoscute şi comisiile de evaluare, să nu fie formate numai din decidenţi politici şi să participe reprezentanţi ai organizaţiilor profesionale sau pe diferite domenii de specialitate, să participe reprezentanţi din partea universităţilor din diferitele specialităţi. Eu îmi doresc să se facă clar o diferenţă – şi asta o spune primul preşedinte al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, am fost primul preşedinte al Agenţiei Funcţionarilor Publici care a început implementarea legislaţiei prin care urma să introducem standardele şi bunele practici de la nivel european în ceea ce priveşte funcţionarea administraţiei în România. Îmi doresc o separare între politic şi cariera funcţionărească. Palierul politic trebuie să rămână cel care este stabilit de numiri politice. În rest, toate poziţiile din administraţie trebuie ocupate prin concurs, fără subiectivismul specific numirilor. Acum trebuie să se ţină cont de faptul că noi am avut o perioadă în care, după trecerea de la starea de urgenţă la starea de alertă, prin legea 55, Parlamentul a interzis practic organizarea de concursuri pentru ocuparea de funcţii publice – de execuţie sau de conducere. Noi a trebuit să menţinem interimate, numiri cu delegaţie, a trebuit să găsim tot felul de soluţii, inclusiv în sănătate a trebuit să mai adoptăm un act normativ prin care să permitem angajarea de oameni, pentru administraţie au început să mai facă excepţii. Dar noi, pentru o lungă perioadă de timp, nu am avut posibilitatea să ocupăm. Oamenii trebuie să ştie foarte clar că performanţa unei instituţii depinde de calitatea oamenilor, calitatea managementului şi calitatea oamenilor care lucrează în instituţia respectivă. Evaluarea activităţii, atât la nivel instituţional, cât şi la nivel individual, trebuie să se facă strict pe baza profesionalismului, a performanţelor efective pe care le are fiecare angajat şi nu pe baza unor subiectivisme de natură politică. Eu sunt chiar adeptul – asta se va putea discuta când se va forma majoritatea parlamentară pentru susţinerea Guvernului – depolitizării totale a funcţiei publice în România, astfel încât să nu mai existe această tentaţie a unora să se înscrie în partid în speranţa că vor putea să-şi găsească un loc de muncă în administraţie pe baza unei relaţii privilegiate, ci pur şi simplu să existe condiţii egale pentru fiecare participant la orice concurs de ocupare a oricărei funcţii publice. De asemenea, şanse egale pentru promovarea în cariera în funcţia publică în fiecare instituţie. (…) Dacă nu ai oameni de calitate, angajaţi performanţi, este foarte greu să faci performanţă şi obiectivul oricărui manager, oricărui om care este pus să conducă o instituţie publică în urma formării Guvernului, trebuie să aibă acest obiectiv: să se înconjoare de oameni bine pregătiţi, corecţi, care să pună osul la muncă de fiecare dată când este nevoie. AGERPRES: Când estimaţi că veţi finaliza acea evaluare de care aţi vorbit? Ludovic Orban: Această finalizare se va face, evident, după alegeri. Oamenii trebuie să aibă garanţia că viitorul Guvern care se va forma va impune aceste reguli prin lege, prin hotărâre de guvern şi prin asigurarea unor mecanisme foarte clare. Inclusiv Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici trebuie regândită. La ora actuală este subordonată Guvernului, preşedintele Agenţiei este numit de premier şi, într-un fel, şi dacă premierul nu face niciun fel de demers să intervină într-o procedură, această subordonare oarecum determină Agenţia la un comportament nu întotdeauna foarte obiectiv. Cred că trebuie să regândim modul în care este constituită subordonarea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, astfel încât să avem garanţia că există o Agenţie independentă care supraveghează implementarea legislaţiei, se implică în organizarea de concursuri obiective, care să permită celor mai buni să ocupe funcţiile de execuţie sau de conducere. AGERPRES: Despre acest ultim caz de la Sibiu luaţi, în calcul să solicitaţi o demisie, cum a fost în cazul de la Mureş? Ludovic Orban: Nu cunosc cazul. O să mă documentez. AGERPRES: Dacă mai apar astfel de cazuri, ce se întâmplă? Ce faceţi? Ludovic Orban: Acum este foarte greu pentru un premier să controleze ce se întâmplă în fiecare instituţie, în fiecare judeţ din ţară. Dar în momentul în care primesc informaţii şi consider că trebuie luată o decizie, nu mă feresc să iau o decizie legată de un subiect sau altul. AGERPRES: Recent a existat o dispută cu privire la pensiile speciale. De ce nu aţi promovat o ordonanţă de urgenţă pentru desfiinţarea acestora, cu excepţia celor ale magistraţilor şi ale militarilor? Ludovic Orban: Pentru că nu poţi să adopţi o ordonanţă de urgenţă când ai o lege în dezbatere sau când o lege este supusă controlului constituţional. Asta este o aberaţie. Cine a spus aşa ceva trebuie să citească Constituţia, să citească toată cazuistica Curţii Constituţionale şi, mai ales, să ştie în ce etapă – la ora actuală este în examinare la Curtea Constituţională un proiect de lege care instituite o supraimpozitare a pensiilor speciale care depăşesc un anumit nivel. Este în judecată la Curtea Constituţională. Nu pot eu să adopt o ordonanţă de urgenţă într-un domeniu. În plus, aici trebuie o dezbatere publică serioasă în societate. PNL este singurul care a votat împotriva pensiilor speciale pentru parlamentari. Acum am văzut că este un întreg campionat între diferite partide să arate care susţine mai tare desfiinţarea pensiilor speciale, dar până una alta, singurul partid care a votat împotriva pensiilor speciale este PNL. Noi, de asemenea, avem un proiect de lege depus de modificare a legii privind statutul deputaţilor şi senatorilor, pentru care trebuie doar convocat plenul reunit şi trebuie adoptat. Eu garantez că toţi parlamentarii PNL, în prima legislatură, vor avea ca prioritate modificarea legii privind statutul deputaţilor şi senatorilor, astfel încât să nu se mai acorde aceste pensii speciale către parlamentari. Cu cât sunt mai mulţi parlamentari PNL, cu atât va fi mai sigur că acest lucru se va întâmpla. Am văzut diferite discuţii pe tema aceasta, că-şi dau unii demisia pe final de mandat, în campanie electorală. Nu există altă soluţie, este o singură soluţie. Pe mine nu mă interesează că ia Ciolacu sau că nu ia Ciolacu sau că ia altcineva sau nu ia altcineva. Pe mine mă interesează să nu existe acest drept. Oricine vrea să nu existe acest drept trebuie să voteze acest proiect de lege care este iniţiat de PNL. AGERPRES: Intenţionaţi să emiteţi un act normativ prin care să amânaţi din nou aplicarea prevederii din Codul Administrativ privind acordarea pensiilor speciale primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene? Ludovic Orban: Da. După alegeri trebuie dezbătut în Parlament acest lucru pentru că şi aici nu mi se pare corect. Eu cred că orice om care deţine o funcţie de demnitate publică, indiferent că este parlamentar, primar, ministru trebuie să aibă un venit decent. Şi aici trebuie să ştim că au crescut şi pentru parlamentari, şi pentru miniştri, şi pentru primari, şi pentru preşedinţi de consilii judeţene au crescut indemnizaţiile. Atunci când ai o indemnizaţie decentă, rezonabilă, în care se reflectă responsabilitatea şi importanţa în societate a funcţiei respective vei beneficia pe contributivitate de o pensie mai mare. Deci nu mai este nevoie de o pensie specială. În general, principiul contributivităţii trebuie să rămână un principiu dominant în ceea ce priveşte modul de calcul al pensiilor, pentru că asta este just, drept. Cu cât ai contribuit prin intermediul contribuţiei de asigurări sociale în perioada cât ai fost activ până la pensie, cam atât trebuie să ai pensia. Este un principiu fundamental. Pentru cadrele militare este altceva. Cadrele militare sunt toată viaţa. (…) De exemplu, în toate ţările NATO, pe analiza comparativă pe care am făcut-o, există această pensie de serviciu care variază 75%-80%, compensează venitul din soldă, dar în rest trebuie pe baza contributivităţii. AGERPRES: Prin ce fel de act normativ să fie amânată acea prevedere? Ludovic Orban: Poate fi prin legea bugetului de stat până la clarificarea legislaţiei în ansamblu. Oricum, Codul Administrativ care a fost adoptat de PSD mai are foarte multe îmbunătăţiri care trebuie făcute şi va trebui o dezbatere serioasă. Un proiect de lege cu o dezbatere serioasă în societate, inclusiv pentru îmbunătăţirea Codului Administrativ. Foarte multe legi trebuie îmbunătăţite, inclusiv legea privind salarizarea în sectorul public, legea pensiilor, legea educaţiei. Aproape în fiecare domeniu este nevoie de o îmbunătăţire a legislaţiei pentru a permite realizarea obiectivelor din planul nostru de dezvoltare a României. AGERPRES: Pe care scor mizează PNL la alegerile parlamentare? Ludovic Orban: Obiectivul nostru este câştigarea alegerilor, evident, cu un scor cât mai mare – 32, 33, 34, 35, 36% – câtă încredere ne acordă oamenii. Şi îi îndemn să vină la vot, să ne acorde încredere, pentru că aş readuce un pic filmul: în 2016 nu a existat foarte mult interes pentru vot şi PSD cu voturile a aproximativ 14% dintre cetăţenii României aproape a capturat România. Absenţa de la vot a permis PSD să facă lucrul acesta. Trei ani de zile, preşedintele Klaus Iohannis, PNL şi formaţiunile de opoziţie, alături de societatea civilă, au trebuit să lupte ca să oprească răul cotidian provocat de PSD aflat la putere. Am reuşit în 4 noiembrie să oprim PSD să facă rău României, ne-am asumat răspunderea guvernării. Deşi, dacă vă aduceţi aminte, nu foarte mulţi au vrut să-şi asume răspunderea guvernării. Practic, noi am fost cei care ne-am asumat răspunderea guvernării, deşi în primă fază Guvernul trebuia să fie un Guvern de tranziţie care nu trebuia să facă foarte multe lucruri pentru că nu am avut majoritate parlamentară, ăsta este adevărul. De la Guvern de tranziţie am ajuns la Guvern de criză şi am fost Guvernul care am fost confruntat cu cele mai mari dificultăţi din ultimii 30 de ani – pandemie, criză economic, secetă cum n-a mai fost de zeci de ani în România, am avut şi inundaţii. Cu un Parlament ostil, cu instituţii capturate de PSD, care au făcut tot ce au putut ca să ne saboteze toate demersurile guvernamentale, indiferent că era vorba de relansare economică, de susţinerea companiilor şi a angajaţilor, de lupta împotriva coronavirusului. Şi cu toate acestea, într-un an de guvernare, am reuşit să ţinem România pe linia de plutire. Atât am reuşit să facem într-un an de zile, în condiţiile extrem de dificile pe care le avem. Gândiţi-vă ce putem face în următorii patru ani, în vremurile bune care, cu siguranţă, vor veni. AGERPRES: Dacă PNL nu câştigă alegerile, vă veţi asuma acest lucru? Sunteţi dispus să renunţaţi la funcţia de preşedinte al PNL? Ludovic Orban: Toate datele indică PNL favorit în câştigarea alegerilor. PNL sunt convins că va câştiga alegerile, aşa cum a câştigat alegerile pentru PE când nu se aştepta nimeni, alegerile prezidenţiale – preşedintele Iohannis a câştigat la cel mai zdrobitor scor care a existat vreodată în campania prezidenţială din partea unui candidat de dreapta, cu aproape două treimi din voturile românilor. La locale, deşi ne-am luptat cu 29 de baroni roşii şi cu 1.700 de primari, mulţi dintre ei satrapi, care ţin sub control jocurile, PNL a reuşit să câştige. Şi am convingerea că românii apreciază ceea ce am făcut şi, mai ales, am încredere că planul nostru de dezvoltare este practic singurul program serios prezentat în această campanie electorală. Este un program bine pus la punct, la care au lucrat sute de specialişti, care este supus unei consultări publice permanente şi este bine etapizat, pentru care au fost gândite resursele financiare care să susţină atingerea fiecărui obiectiv. În plus, PNL este pregătit să realizeze fiecare obiectiv din planul dezvoltării naţionale. AGERPRES: La locale, liderii de filiale care au obţinut sub 27% au demisionat. Aveţi şi acum stabilit un procent? Ludovic Orban: În partid trebuie să încurajăm performanţa. Noi am stabilit obiective pentru fiecare organizaţie, ţinând cont de realitatea că nu în toate judeţele potenţialul de vot al PNL este similar. Am stabilit obiective ţinând cont de capacitatea efectivă a unei filiale de a atinge un scor şi în funcţie de asta vom judeca. Noi încurajăm performanţa. Gândiţi-vă ce zic liderii organizaţiilor puternice văzând că eu, ca preşedinte, tolerez liderii unor organizaţii care în mod constant nu fac performanţă. O schimbare de management la nivelul unei filiale judeţene poate să creeze şansa unei îmbunătăţiri a performanţei electorale şi asta ne dorim – să câştigăm încrederea oamenilor şi să avem rezultate mai bune. AGERPRES: Spre cine înclinaţi pentru un parteneriat la guvernare? Ludovic Orban: Spre cei care sunt cei mai apropiaţi de programul nostru de guvernare, spre cei care înţeleg necesitatea absolută de a aplica în următorii patru ani planul naţional de dezvoltare a României. AGERPRES: Respectiv? Ludovic Orban: Prefer să nu vă dau nume că sunt cunoscute. Sigura decizie pe care am luat-o clar, limpede, şi pe care românii trebuie să o ştie este că nu facem nicio înţelegere cu PSD. PSD trebuie să stea în afara puterii o lungă perioadă de timp de acum înainte. AGERPRES: Vizează acest lucru şi Pro România? Ludovic Orban: Să vedem rezultatele alegerilor. În funcţie de rezultatele alegerilor, vom şti foarte clar care sunt ponderile şi cu cine trebuie negociat, pentru că ne dorim aplicarea planului de dezvoltare a României cu care ne-am prezentat în faţa românilor. Acesta este obiectivul nostru fundamental şi din cauza aceasta avem nevoie de parteneri care să fie alături de noi în atingerea obiectivelor pe care le-am stabilit. AGERPRES: Preşedintele Iohannis a spus public că PNL va guverna împreună cu USR, însă USR PLUS au o propunere de premier – Dacian Cioloş. Aţi renunţa să mai fiţi dumneavoastră premier, doar pentru a putea forma o majoritate cu USR PLUS? Ludovic Orban: În democraţie, premierul este dat de partidul care câştigă alegerile. Cine va câştiga alegerile va avea dreptul de a desemna premierul. Ce pot să vă spun aparte este că între preşedintele Iohannis şi PNL este un parteneriat bine cunoscut, care este un parteneriat benefic pentru România. Aş aduce aminte numai de succesul remarcabil repurtat de preşedintele Klaus Iohannis, şi cu noi alături, în privinţa fondurilor europene de care va beneficia România în următorii ani. Este vorba de 80 de miliarde de euro bugetul UE 2021-2027, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, pe lângă asta mai avem încă 4,99 miliarde de euro care sunt alocaţi României pentru a finanţa măsurile active în cadrul programului SURE. Există şi cele aproximativ 6 miliarde de euro, care sunt bani din Fondul de modernizare de care beneficiază România pentru a creşte eficienţa energetică, pentru a dezvolta capacităţi de producţie în sistem de cogenerare, pentru a dezvolta sursele de energie regenerabilă, pentru a moderniza reţelele. Rezultatele în aceste negocieri sunt nişte rezultate remarcabile, iar un guvern care să fie partener cu preşedintele României prezintă garanţii suplimentare. Vor urma patru ani fără alegeri şi chiar este important ca preşedintele să aibă un guvern cu care să fie partener în toate eforturile. Chiar aş putea spune că susţinerea preşedintelui pentru un program reprezintă o garanţie suplimentară de realizare a programului. AGERPRES: Ce relaţie aveţi cu USR, pentru că în ultimul timp au existat acuzaţii reciproce de blaturi cu PSD, de populism, de trădare? Ludovic Orban: Aţi auzit de la mine aşa ceva? AGERPRES: De la colegii liberali… Ludovic Orban: Pentru noi, singurul adversar este PSD, pentru că PSD face rău României. PSD înseamnă sărăcie, corupţie, abuz, lipsă de democraţie, lipsă de respectarea normelor privind statul de drept. Îmi pare rău sincer că sunt unii care îşi consumă foarte multă energie în a se lupta cu noi, nu cu PSD. Până la urmă, o astfel de conduită nu face altceva decât să fragilizeze o posibilă cooperare ulterioară, pentru că nu poţi să-l ataci permanent pe unul şi după aceea să spui că vrei să te aliezi cu el. Este foarte complicat, pentru că orice astfel de atacuri, multe dintre ele nejustificate, lasă urme, pe de altă parte, avantajează PSD. Pentru că oricine dă în PNL, indirect, face un serviciu PSD, pentru că doar PNL are forţa de a se lupta pe picior de egalitate cu PSD şi mai ales de a învinge PSD în alegeri, lucru pe care l-am demonstrat până acum. Cred că orice posibil partener este bine să-şi consume energia în a-şi promova mesajele, proiectele şi în bătălia contra PSD, să ţinem PSD departe de guvernare în următorii ani. AGERPRES: Cei de la USR au mai multe condiţii pentru intrarea la guvernare, un exemplu referendumul pentru ‘Fără penali’. Ludovic Orban: Asta nu este o condiţie, că nu ne poate fi pusă nouă o condiţie, pentru că noi am iniţiat un proces de revizuire a Constituţiei în conformitate cu voinţa cetăţenilor la referendumul iniţiat de preşedintele României, odată cu alegerile europarlamentare – referendumul pentru justiţie. Noi am iniţiat revizuirea Constituţiei, un proiect care cuprinde toate modificările necesare în urma referendumului şi care cuprinde inclusiv iniţiativa ‘Fără penali’. Asta nu este o condiţie, condiţia aceasta este îndeplinită înainte. Aici este o chestiune de marketing politic din partea posibililor noştri parteneri, prin care vor ei să se evidenţieze. Noi deja am făcut lucrul acesta. Pentru noi asta nu este o condiţie. Noi suntem convinşi că este foarte important ca modificarea Constituţiei, pe lângă referendumul pentru justiţie convocat de preşedinte, pe lângă alte îmbunătăţiri necesare ale Constituţiei, să fie inclusă această iniţiativă cetăţenească care este promovată prin intermediul a peste un milion de semnatari. AGERPRES: Are şi PNL condiţii în ceea ce priveşte formarea unei echipe? Ludovic Orban: Este prematur să discutăm despre condiţii, suntem în campania electorală. Cred că românii trebuie să înţeleagă programele formaţiunilor, ce oferă ca perspectivă formaţiunile politice şi să decidă în cunoştinţă de cauză. Negocierile vor urma după alegeri. AGERPRES: Câţi dintre miniştrii actuali vor rămâne în viitorul Guvern? Ludovic Orban: Şi acest lucru va depinde de negocierile care se vor face după alegeri. AGERPRES: La ce ministere nu este dispus PNL să renunţe? Ludovic Orban: Şi acest lucru se va discuta după alegeri, dar baza negocierilor, din punctul nostru de vedere, este planul naţional de dezvoltare a României. Este singurul plan coerent, bine gândit, etapizat, etapizat pe resurse existente şi care să permită României să realizeze saltul economic pe care îl merită, care permite României să folosească toate oportunităţile pe care le are, toate avantajele şi toate resursele de care dispune. Orice discuţie legată de portofolii ministeriale va trebui să aibă la bază şi calitatea candidaţilor, dar este prematur să deschidem acum discuţii despre negocierile post-electorale. AGERPRES: Aveţi un mesaj pentru cei care se vor prezenta la urne pe 6 decembrie? Ludovic Orban: Să vină cu încredere la vot. Alegerile din 6 decembrie sunt vitale pentru evoluţia României. Vom asigura condiţii de vot care să reducă la maxim riscul de infectare. Măsurile de protecţie sanitară le vom implementa cu foarte mare seriozitate şi oricine vine la vot nu va fi supus unui risc suplimentar de contactare a virusului. Vom asigura respectarea condiţiilor sanitare în exercitarea dreptului de vot.