Salariu mediu net de 1.000 de euro în 2024, majorarea valorii punctului de pensie, dublarea alocaţiilor până în 2022, amânarea ratelor până la 1 iulie 2021, realizarea a trei spitale regionale la Iaşi, Cluj şi Craiova, extinderea votului prin corespondenţă în ţară, iniţierea procesului de revizuire a Constituţiei, desfiinţarea Secţiei speciale pentru magistraţi – se numără printre propunerile PNL din programul de guvernare ‘Dezvoltăm România’. PNL va prezenta, joi, programul de guvernare ‘Dezvoltăm România’, care conţine viziunea liberală şi obiectivele prioritare pentru următorii patru ani. ‘Realizăm cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană în următorii 4 ani, cu un ritm de creştere de peste 6% în 2024; Majorăm PIB-ul României cu peste 450 miliarde lei până la peste 1.500 miliarde lei la finalul anului 2024; PIB-ul pe locuitor în România va depăşi 85% din media UE27 la finalul anului 2024’, se arată în document. Liberalii susţin că salariul mediu net va creşte cu aproape 50% faţă de nivelul din 2020 şi va ajunge la 1.000 euro pe lună în 2024. ‘Majorăm valoarea punctului de pensie cu 46% până în 2024 faţă de 2019; valoarea punctului de pensie creşte de la 1.265 lei în 2019 la 1.840 lei în 2024; pensia medie anuală creşte cu circa 536 lei până la aproape 2.000 lei în 2024 faţă de nivelul din 2020’, se precizează în document. Liberalii mai anunţă, în materie de transport, printre altele, finalizarea a peste 970 km de autostrăzi şi drumuri expres în perioada 2021-2024, finalizarea Magistralei 5: Drumul Taberei – Pantelimon – Secţiunea 2, Eroilor – Piaţa Iancului, lansarea în execuţie a Magistralei 6 – legătura reţelei de metrou cu Aeroportul Internaţional ”Henri Coandă” – 1 Mai – Otopeni, dezvoltarea unei noi magistrale de metrou Gilău – Floreşti – Cluj Napoca. De asemenea, ei arată că infrastructura şcolară va fi modernizată prin: 2.500 de creşe, grădiniţe şi şcoli (construcţii noi şi reabilitări); 40 de campusuri şcolare şi 30 de cămine studenţeşti, reabilitarea a 8 centre universitare; 250 săli de sport şcolare. În programul de guvernare pentru perioada 2021 – 2024, liberalii vizează creşterea finanţării publice pentru Sănătate până la 6% din PIB; construirea a trei spitale regionale la Iaşi, Cluj şi Craiova şi 10 unităţi sanitare noi şi extinderi prin programele europene de finanţare; reabilitarea şi modernizare a 25 spitale judeţene şi 110 spitale orăşeneşti; 1.450 centre medicale în mediul rural. Cu referire la programele financiar-bancare, PNL anunţă prelungirea amânării ratelor bancare până la 1 iulie 2021, eşalonarea la plată a obligaţiilor fiscale pe o perioadă de 12 luni. Liberalii propun şi diverse scheme de ajutor de stat. În privinţa reformei electorale, PNL anunţă extinderea votului prin corespondenţă în ţară, revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin, dublarea numărului de parlamentari care reprezintă diaspora. ‘Dublarea alocaţiilor pentru copii, conform calendarului început în august 2020, până la 1 iulie 2022; aplicarea unor măsuri de deductibilitate pentru familiile cu mai mulţi copii, ca măsură activă de încurajare a creşterii natalităţii’, mai prevede programul PNL. În materie de Justiţie, liberalii anunţă, între altele, iniţierea procesului de revizuire a Constituţiei pentru implementarea rezultatului referendumului pentru Justiţie din 2019 şi a Acordului Politic Naţional pentru consolidarea parcursului european al României propus de preşedintele Klaus Iohannis, revizuirea legilor Justiţiei, reforma Curţii Constituţionale în sensul ‘eliminării factorilor care au condus la politizarea deciziilor acestui organism fundamental pentru democraţie’, modificarea cadrului legal pentru a asigura independenţa judecătorilor şi procurorilor, răspunderea efectivă a magistraţilor şi protecţia lor în faţa oricăror ingerinţe şi abuzuri, desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie. În privinţa politicii externe, liberalii arată că vor continuăm demersurile pentru aderarea României la spaţiul Schengen şi pentru aderarea la Zona Euro, iar la Apărare – asigurarea a minim 2% din PIB pentru acest domeniu, din care cel puţin 20% pentru înzestrare şi modernizare, respectiv 2% pentru cercetare, dezvoltare şi inovare.