Parlamentari cu notorietate ai USR, pe locuri greu eligibile pentru următoarele alegeri

Mai mulţi parlamentari cu notorietate ai USR PLUS, precum senatorii Mihai Goţiu, Florina Presadă sau Vlad Alexandrescu, dar şi deputatul Emanuel Ungureanu ocupă locuri greu eligibile pentru următoarele alegeri parlamentare în urma deciziilor adoptate de conferinţele judeţene. Astfel, senatorii Florina Presadă şi Vlad Alexandrescu se află pe locurile 6 şi 7 de la Senat, în condiţiile în care în actuala legislatură USR are patru senatori de Bucureşti şi 8 deputaţi. De asemenea, senatorul Mihai Goţiu, care ocupă locul al doilea pe lista pentru Senat de la Cluj, a declarat că nu îşi ‘face iluzii’, deoarece acesta nu reprezintă un loc eligibil. Luni, într-o declaraţie pentru Digi 24, preşedintele USR, Dan Barna, a precizat că nemulţumirile referitoare la procesul de selecţie a candidaţilor reprezintă ‘larma firească a unei democraţii funcţionale’. ‘Nici eu, nici colegul meu, Dacian Cioloş, nu avem – să îi spunem – luxul sau ocazia să spunem într-o conferinţă de presă frumoasă, liniştită, cu sigla alianţei în spate, să spunem: ‘Aceasta este lista de parlamentari USR PLUS. Ne-am gândit noi de vreo două zile, i-am trecut cu mâna şi aceştia sunt!’. În USR PLUS e pe bune altfel. În fiecare filială, colegii noştri – şi cei care au fost parlamentari, şi cei care acum aspiră la această poziţie – trebuie să obţină susţinerea şi să îi convingă pe colegii lor de filială. Or, acest proces e firesc să fie unul care să creeze nemulţumiri, pentru că atunci când sunt câteva poziţii eligibile şi mult mai mulţi colegi care concurează legitim pentru aceste locuri, e normal să existe nemulţumiri’, a precizat el. Duminică seară, în urma conferinţei judeţene, Mihai Goţiu preciza că este ‘o seară amară, dar nu un capăt de drum’. Totodată el îşi exprima regretul în legătură cu faptul că nu ‘a avut şansa să îi poată convinge’ pe reprezentanţii PLUS să îl susţină, în condiţiile în care la conferinţă au fost mai mulţi delegaţi ai PLUS decât ai USR. ‘Am reuşit să-mi conving majoritatea colegilor din USR să mă voteze. Din păcate, am mai reuşit să conving doar o mână dintre delegaţii PLUS (în conferinţă au fost 72 de delegaţi de la PLUS şi 48 de la USR – cum s-a ajuns aici e o poveste prea lungă). Dincolo de rezultatul votului, amărăciunea nu vine din faptul că nu i-am convins, ci că n-am avut şansa să-i pot convinge pe reprezentanţii PLUS. Cu greu, am făcut rost de numerele de telefon ale unora dintre ei, să pot discuta direct, să mă prezint şi să mai demontez din ‘miturile’ pe care unii ‘binevoitori’ le-au plantat în grupul lor. În rest, toată ‘dezbaterea’ internă s-a limitat la o prezentare şi răspunsul la câteva întrebări, cu un timp total alocat de 11 minute. La care s-au adăugat 2 minute de prezentare, în deschiderea conferinţei judeţene’, a scris Goţiu pe Facebook. Deputatul de Cluj Emanuel Ungureanu a anunţat o conferinţă live pe Facebook pentru luni seară, acuzând existenţa unui ‘mecanism perfid’ prin care a fost ‘eliminat de pe locurile eligibile’ pentru parlamentare. ‘Să fim sănătoşi, asta contează! Să păstrăm locurile de muncă şi să avem grijă unii de alţii. Dar, în viaţă, se mai întâmplă şi mizerii, vom povesti diseară despre cum arată din interior organizaţia USR-PLUS Cluj, cine a acaparat puterea politică şi mai ales ce face cu ea. Voi explica mecanismul perfid prin care am fost eliminat de pe locurile eligibile ale Alianţei USR PLUS Cluj pentru noul Parlament şi care sunt proiectele mele de viitor pe Sănătate’, a scris el pe Facebook. Sâmbătă seară, după ce a fost anunţată lista pentru Bucureşti a USR PLUS la alegerile parlamentare, Florina Presadă s-a rezumat la a scrie pe aceeaşi reţea de socializare: ‘Prima pe judeţ, a doua pe ţară, a şasea pe listă!?? Iubiţi România cu ochii deschişi!’. Totodată, pe 8 octombrie, deputatul Cornel Zainea îşi anunţa demisia din USR şi din Parlament, precum şi faptul că evaluează implicaţiile unei candidaturi independente la Camera Deputaţilor, în Ilfov. Într-un mesaj postat pe Facebook, el arăta că USR ‘şi se pare că şi PLUS’ devin partide în care câştigă cine ‘are control pe filială’. Ulterior, copreşedintele USR PLUS Dan Barna şi-a exprimat regretul în legătură cu decizia lui Zainea, dar şi speranţa ca acesta să ia în considerare să revină în partid. Reacţionând la criticile lui Zainea, PLUS a precizat că desemnarea candidaţilor săi pentru Parlament se face prin votul tuturor membrilor, după depunerea candidaturilor şi după o perioadă de campanie electorală internă, iar listele alianţei USR PLUS urmează să fie alcătuite pe baza principiului parităţii. Tensiunile în legătură cu stabilirea candidaţilor pentru alegerile parlamentare au izbucnit însă chiar pe 5 octombrie, când candidatura lui Vlad Teohari pentru Camera Deputaţilor, care a primit cel mai mare număr de voturi de la membrii USR şi PLUS din Diaspora, a fost respinsă de către Comisia de Arbitraj a USR. ‘Un partid care din 2016 şi-a câştigat reputaţia, prin munca fiecărui membru, că luptă împotriva abuzurilor şi pentru meritocraţie sau transparenţă, m-a declarat neintegru pentru că am aderat la o scrisoare în 2019 în care semnalam derapajele conducerii actuale. Am fost unul dintre zeci sau chiar sute de membri semnatari ai acelei scrisori. Biroul Naţional, cu 13 voturi din 25, a acceptat avizul negativ al Comisiei de Arbitraj şi a invalidat candidatura mea, chiar dacă, în aceeaşi şedinţă, a validat o altă persoană în aceeaşi situaţie’, a scris Teohari pe Facebook Sâmbătă seară, Dumitru Dobrev anunţa că demisionează din Biroul Naţional al USR, dar şi că, în calitate de avocat al lui Vlad Teohari, a depus la Tribunalul Bucureşti contestaţie faţă de lista de candidaturi pentru Diaspora a USR PLUS la Camera Deputaţilor. ‘Sunt, de acum, la dispoziţia Biroului Local Sector 4, aştept să mă excludă, pentru că şi eu am semnat scrisoarea semnată de Vlad. Ori am greşit toţi, ori echipa Barna sancţionează adversarii pe alese. Pentru mine este inadmisibil ca partidul pe care l-am construit să fie ‘altfel’, să calce în picioare un tânăr valoros şi să îl lase pe viaţă cu stigma că a fost invalidat din motive de ‘integritate’ de partidul din care făcea parte – în realitate, pentru un delict de opinie’, anunţa Dobrev într-un comunicat. Pe de altă parte, într-o declaraţie acordată pe 7 octombrie TVR, preşedintele USR, Dan Barna, preciza că el, personal, nu are posibilitatea să decidă componenţa listelor pentru alegerile parlamentare. ‘Filialele îşi aleg candidaţi şi există două filtre: Comisia de Arbitraj şi Biroul Naţional. Comisia de Arbitraj trebuie să dea două avize: pe integritate şi pe oportunitate politică, iar Biroul Naţional doar pe oportunitate politică. În acest caz, în mod particular, Comisia de Arbitraj, care a fost aleasă de Congres (…), a dat două avize negative pentru colegul nostru de la Diaspora – şi pe partea de integritate, şi pe partea politică. Nu am avut niciun amestec (…). Comisia de Arbitraj a spus, în esenţă, că cei care atacă partidul în spaţiul public nu au îndreptăţire să fie candidaţi la Parlament’, spunea Barna. Pe 5 octombrie, Claudiu Năsui, copreşedinte USR Bucureşti, preciza că în majoritatea situaţiilor candidaţii USR PLUS urmează să fie stabiliţi la nivelul unor conferinţe judeţene comune, dar că există şi 12 filiale în cadrul cărora USR şi PLUS îşi desemnează separat candidaţii, urmând ca aceştia să ocupe locuri pe listă în baza unui acord prealabil. ‘Practic, în protocolul de fuziune s-a spus aşa: cele două filiale judeţene omoloage se înţeleg asupra unui algoritm de tipul ‘cine-i primul, cine-i al doilea, cine-i al treilea, etc’ sau organizează alegeri de delegaţi la comun. Noi, în Bucureşti, am mers pe scenariul alegerii de delegaţi la comun. Alte filiale, acele 12, fac separat, pentru că au algoritmul acesta deja stabilit’, preciza Năsui.