O echipă de muzeografi ai Muzeului Vrancei se va specializa în perioada următoare în culegerea informaţiilor orale, în cadrul unui parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), pentru a putea apoi pune în valoare memoria colectivă şi a face cunoscută rezistenţa anti-comunistă din judeţ la adevărata ei dimensiune şi valoare.
‘Vrem să facem în viitorul sediu al Muzeului Viei şi Vinului, unde există spaţii uriaşe, să inaugurăm o sală cu toată represiunea comunistă, cu toate memoria, după modelul de la Sibiu. Iar când intră un tânăr acolo, să aibă imagine, să aibă voce, să aibă documente şi să iasă transfigurat. Acesta e modelul la care ne gândim. Într-un cuvânt, să creăm o colecţie muzeală din aceste amintiri. Vom trimite la IICCMER o echipă de muzeografi care se va specializa în scrierea istoriei orale. Cei de la Institut, care au expertiză, îi vor învăţa pe muzeografii noştri cum să abordeze subiectul acesta cu urmaşii celor care au luptat împotriva comunismului, copii, nepoţi. Să ne povestească amintirile lor, cum au trăit ei, copii fiind, acele vremuri, să ne povestească despre martirii vrânceni. Pentru că timpul trece, iar supravieţuitorii au rămas puţini. Riscăm să pierdem şi această ultimă fărâmă de memorie. Sperăm ca în decurs de doi trei ani să putem să spunem şi noi, în Vrancea, că avem tezaurizată memoria supravieţuitorilor şi a celor care au rezistat la vremea respectivă împotriva comuniştilor’, a declarat, pentru AGERPRES, managerul Muzeului Vrancei, Valentin Muscă.
Potrivit acestuia, în Vrancea, rezistenţa comunistă a fost puternică, ‘s-a luptat cu furca şi toporul împotriva opresiunii comuniste’, dar peste acest subiect s-a aşternut uitarea.
‘Noi nu cultivăm memoria. Trăim o amnezie generală, suntem oameni fără amintiri pentru că societatea noastră nu duce mai departe amintirea. Puţini sunt cei care astăzi ştiu că în Vrancea s-a murit, s-a luptat cu arma în munţi, şi nu numai. Pe Valea Râmnicului, la fel la Vadu Roşca, la Suraia, Răstoaca, s-a luptat cu furca şi toporul împotriva opresiunii comuniste. Cu excepţia câtorva jurnalişti, care au mai întreţinut acest subiect şi l-au adus în societate, peste restul s-a aşternut uitarea. Dar memoria trebuie instituţionalizată, pentru ca toată lumea s-o vadă. Iar muzeul este un depozitar al memoriei colective, unde nimic nu se pierde. În muzeu se tezaurizează. De aceea am venit cu ideea de a salva memoria colectivă şi să redăm demnitatea Vrancei’, a fost de părere managerul.
Consiliul Judeţean, instituţie în subordinea căreia se află Muzeul Vrancei, a încheiat de curând un parteneriat cu IICCMER în baza căruia vor fi cercetate documente şi vor putea fi scoase la lumină fapte legate de rezistenţa anticomunistă din Vrancea.
Unul dintre cele mai cunoscute episoade ale rezistenţa anticomuniste în Vrancea a fost răscoala ţăranilor de la Vadu Roşca din 1958 care se împotriveau colectivizării, unde Nicolae Ceauşescu ar fi ordonat personal soldaţilor pe care îi conducea să deschidă focul asupra răsculaţilor. Nouă ţărani au fost ucişi atunci, 48 răniţi, iar alţii au fost arestaţi şi condamnaţi la ani grei de carceră în închisorile comuniste.
