Cristos a înviat! A înviat cu adevărat! Aleluia!
Cu această mărturisire de credinţă salut întreaga comunitate a credincioşilor din arhidieceză la această cea mai mare sărbătoare a credinţei noastre!
Paştele anunţă că Dumnezeu a vizitat pământul în persoana lui Isus Cristos, care i-a învăţat, i-a mângâiat şi i-a vindecat pe oameni şi, deşi a fost judecat şi ucis pe nedrept, a înviat din morţi a treia zi.
Învierea lui Isus a arătat care este scopul vieţii umane – suntem creaţi pentru veşnicie. Desigur, chiar şi înainte de învierea lui Cristos, omenirea credea că există viaţă după moarte, dar după acest eveniment deosebit din Noaptea Mare a Paştelui am primit cu toţii o dovadă puternică a speranţei, care se împlineşte în cuvintele lui Isus: ‘Eu sunt învierea şi viaţa. Oricine crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi în veci’ (Ioan 11,25).
Acest mister al credinţei noastre este extrem de important, pentru că de el depinde destinul nostru veşnic! Potrivit apostolului Paul, ‘în speranţă suntem deja mântuiţi’ (Romani 8,24).
Mă îndrept spre fiecare dintre dumneavoastră pentru a vă exprima bucuria pascală ‘pentru ziua pe care a făcut-o Domnul’ şi pentru a vă invita să vă bucuraţi şi să veseliţi în ea (cf. Ps.118,24), unind glasurile în cântarea de laudă a Bisericii: Aleluia!
Vă adresez cu mare bucurie această invitaţie şi vă urez fericirea lui Cristos Înviat când încă răsună ‘aleluia’ Paştelui, anunţând această mare sărbătoare care este Duminica Învierii Domnului, a cărei sărbătoare durează cincizeci de zile până la Rusalii şi care ne invită să trăim originalitatea radicală a creştinismului, pentru a experimenta în ce măsură ‘suferinţele timpului prezent nu se pot compara cu gloria viitoare care ni se va revela’ prin înviere, aşa cum ne asigură Sfântul Paul (Romani 8, 18).
Acesta este motivul pentru care Cristos şi Evanghelia sa sunt ‘Veştile bune’ care ne fac fericiţi, pentru că ne schimbă viaţa şi ne fac mesagerii unei bucurii pe care lumea nu o poate gusta.
Sărbătoarea Paştelui este ca o singură zi, ca o mare lumină care ne anunţă că Isus Cristos, venit din cer în universul oamenilor, a intrat în întunericul acestei lumi şi întunericul a devenit lumină. El ne spune: ‘Am înviat şi acum sunt mereu cu tine’, ‘mâna mea te susţine’. Învierea Sa este un eveniment unic în istorie şi, în acelaşi timp, un mister al credinţei; este o taină de viaţă şi de bucurie pentru cei care în botez au murit şi au înviat împreună cu El.
Aceasta este credinţa noastră, aceasta este credinţa Bisericii! Bucuria Celui Înviat este Evanghelia noastră, este vestea noastră cea bună!
Acest mesaj de bucurie al Paştelui răsună în întreaga lume, proclamând victoria definitivă a lui Cristos, a luminii asupra întunericului, a harului asupra păcatului şi a vieţii asupra morţii. Este mesajul pe care ne clădim vieţile şi de care ne ancorăm speranţa noastră de victorie împreună cu El.
În Timpul Pascal solemn de cincizeci de zile să-i mulţumim cu bucurie lui Dumnezeu pentru numeroasele binecuvântări dăruite fiecăruia dintre noi, în particular şi la nivel de comunitate de credinţă.
Dragi fraţi şi surori în Cristos,
Din păcate nu este uşor să proclami astăzi un mesaj de bucurie şi speranţă. Nu este uşor să spui ‘bucuraţi-vă’ când în jurul nostru vedem război, trădări, păcat, nedreptate şi lucrarea spiritului rău. Nu este uşor să cântăm: ‘Cristos a înviat, cu adevărat a înviat’ celor care au pierdut pe cei dragi în ultimele săptămâni, zile sau ore; celor care trăiesc aceste momente solemne departe de casele lor, pe care au fost nevoiţi să le abandoneze pentru a-şi salva viaţa.
Cât de dureros sună cuvintele acestei frumoase antifoane în barăcile şi buncărele în care sute de mii de oameni nevinovaţi şi intimidaţi trăiesc de săptămâni întregi în foame şi frig, într-o frică inimaginabilă.
Şi în acest an, în această sfântă sărbătoare a Învierii Domnului, care este atât de diferită de toate sărbătorile din trecut, să ne amintim de toţi cei care sunt singuri şi abandonaţi.
Să ne amintim de bătrânii care trăiesc acest Paşte singuri, departe de copiii lor. Să ne amintim de cei bolnavi şi suferinzi care zac în ospicii şi spitale. Să nu uităm de victimele războiului din Ucraina şi de refugiaţii cărora le-am oferit un acoperiş deasupra capului şi o inimă plină de iubire. Să ne amintim de ei toţi astăzi şi în toate zilele viitoare!
Fie ca miracolul Învierii lui Cristos să ne inspire empatie faţă de ceilalţi. Fie ca iubirea aproapelui să înceteze să mai fie doar un slogan repetat adesea de la amvoanele lumii până în inimile noastre şi să devină o atitudine reală, care să se dovedească în fiecare zi în viaţa noastră cotidiană şi în confruntarea cu oamenii care au nevoie de ajutor.
În ciuda vremurilor dificile în care avem de trăit acest minunat moment al Învierii, vă proclam împreună cu Biserica Vestea cea bună şi speranţa care vin din misterul mormântului gol, care astăzi poate răsuna cu aceste cuvinte: ‘Nu vă temeţi! Căci ştiu că îl căutaţi pe Isus Răstignit. Cristos a înviat cu adevărat. Aleluia. Să ne bucurăm şi să ne veselim!’
Cu cea mai mare umilinţă, îngenunchind în faţa Domnului nostru Înviat, îi cerem ca pacea sa să locuiască din nou în inimile noastre umane, în familiile noastre, în naţiunea noastră şi în naţiunile lumii.
Implorăm ca salutul său pascal, cu care i-a întâmpinat pe ucenicii săi: ‘Pace vouă!’, să schimbe destinele atâtor oameni care de multe zile aşteaptă pacea adevărată!
De la Domnul înviat să cerem pace în Ucraina, în Europa, în lume!
Drag popor al lui Dumnezeu din Arhidieceza de Bucureşti,
Sărbătoarea Paştelui este o amintire plină de bucurie a faptelor minunate ale Domnului, punctul culminant al întregului proces mântuitor întreprins de Dumnezeu pentru a salva neamul omenesc. Nu există speranţă şi bucurie mai mare decât cunoaşterea, bazată pe credinţă, că şi noi vom învia într-o zi în Cristos. Această bucurie vine din cunoaşterea faptului că, prin miracolul Învierii sale, Cristos ne-a deschis tuturor porţile cerului şi toţi cei care au rămas în întunericul abisului timp de milenii au fost primiţi în gloria cerului.
La acest Paşte, în aceste vremuri neobişnuite, să găsim în credinţa noastră susţinerea şi hotărârea de a proclama: ‘Cristos a înviat’. Şi să ne bucurăm spunând: Aleluia! Aleluia! Aleluia! Fie ca Dumnezeu să vă binecuvânteze cu credinţă, seninătate şi bucurie din belşug în acest Paşte.
Tuturor vă transmit binecuvântări pentru un Paşte plin de bucurie!
‘Harul Domnului nostru Isus Cristos Înviat, dragostea lui Dumnezeu Tatăl şi împărtăşirea Duhului Sfânt să fie cu voi toţi’ (2 Corinteni 13,14).
Cristos a înviat! Cu adevărat, El a înviat!
Aurel Percă, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti
