Criticul şi istoricul de artă Pavel Şuşară a afirmat, la Gaudeamus, că albumul ‘Ţipoia&Tzipoia, acasă în lumea umbrelor noastre’, lansat, vineri, la standul Institutului Cultural Român, este un spectacol de sunet şi imagine, fiind scrisă din necesitatea de a stopa timpul şi de a-l prelungi pe cât se poate şi din vocaţia de continuitate.
‘Cartea este un spectacol de text şi de imagine. E o carte pe două paliere. Textul se poate susţine în sine prin calităţile lui narative, prin capacitatea de evocare, prin atitudine, prin nivelul lui sapienţial. Nu ar fi avut nevoie de imagine ca să fie înţeles. Iar imaginea, la rândul ei, se putea dispensa de text. Totul este extrem de coerent şi într-o relaţie organică între secvenţele de imagine care sunt în carte, doar că, împreună, ele extind câmpul de referinţă şi extind capacitatea de a-l captiva, de a-l prinde în cursă pe cititor. Şi unul care nu prea înţelege ce citeşte, dar ştie să privească şi unul care nu prea se pricepe să facă ordine în lumea vizuală, dar înţelege ce citeşte, amândoi vor fi cuceriţi de în aceeaşi măsură de această carte’, a spus criticul, la lansare.
Pavel Şuşară consideră că George Tzipoia nu scrie din vanitate, pentru că ar dori să arate ce a făcut, cine i-au fost părinţii, bunicii, ci din vocaţia de continuitate.
‘Nu există mobiluri exterioare care au determinat scrierea acestei cărţi. Totul vine din necesitatea de a stopa timpul şi de a-l prelungi pe cât se poate şi din vocaţia de continuitate. (…) Totul se petrece în cadrul restrâns al unei familii, (…) Relu Tzipoia, pornind de la nucleul propriei sale existenţe difuzează şi descrie şi dă sens unui întreg univers de oameni, de aspiraţii, de patimi, în sensul hristic al cuvântului, de lucruri, de obiecte care se însufleţesc şi, împreună cu oamenii şi cu detaliile, de multe ori nesesizate, creează un întreg univers’, a mai spus Pavel Şuşară.
La rândul său, autorul volumului, George Tzipoia, a declarat pentru AGERPRES, că lucrarea este o carte de amintiri.
‘O carte de amintiri de la cea mai fragedă vârstă, până în 2017. Este viaţa noastră în familie, cu tatăl meu, cu bunicii cu toată odiseea vieţii noastre. Pe urmă cu plecarea în exil, în 1982, cu revenirea, cu întâlnirea personalităţilor din afara României. Sunt extrem de multe detalii. E mai mult un album decât o carte normală, pentru că sunt foarte multe fotografii, foarte multe documente fotografice, ceea ce dă lucrării o importanţă specială, aş zice, în contextul în care, trebuie să amintesc, de trei ani am deschis Casa Memorială Alexandru Ţipoia, lucrarea completând, o dată în plus, materialul muzeului’, a spus George Tzipoia.
Potrivit ICR, artistul plastic George Tzipoia, fiul pictorului Alexandru Ţipoia (1914 – 1993), expune în acest album memorialistic istoria familiei sale, oferind, totodată, o imagine a societăţii în care au trăit şi au creat protagoniştii. Volumul include o selecţie consistentă de documentele fotografice păstrate în arhiva Ţipoia.
