Custodele Coroanei Române, Majestatea Sa Margareta, şi arhiepiscopul ortodox de Alba Iulia, Irineu, au dezvelit sâmbătă, cu ocazia manifestărilor desfăşurate la 100 de ani de la încoronarea Regelui Ferdinand şi Reginei Maria, o placă aniversară pe turnul-clopotniţă al Catedralei Reîntregirii din Alba Iulia, ridicată cu scopul de a oferi un cadru adecvat momentului din 15 octombrie 1922.
‘În urmă cu 100 de ani, la 15 octombrie 1922, în Alba Iulia, a avut loc încoronarea suveranilor României Mari, Regele Ferdinand şi Regina Maria, la Catedrala Ortodoxă edificată aici în acest scop. Prin măreţul eveniment, s-a marcat simbolic unirea istorică a teritoriilor româneşti sub un singur sceptru, asigurând ţării creşterea prestigiului la nivel internaţional. Nihil Sine Deo! 15 octombrie 2022 – Centenarul Încoronării’ – se poate citi pe placa binecuvântată de arhiepiscopul Irineu.
Ulterior acestui moment, suita oficială, în care s-au aflat, printre alţii, şeful Cancelariei Primului-ministru, Mircea Abrudeanu, consilierul prezidenţial Sergiu Nistor, Alteţa Sa Regală Principele Radu şi Alteţa Sa Regală Principesa Sofia, a intrat în incinta ansamblului Catedralei şi apoi în interiorul sfântului lăcaş, asistând la slujba de Te Deum oficiată de Patriarhul Daniel.
Un simbol al municipiului Alba Iulia, dar mai ales al unităţii naţionale, Catedrala în care, la 15 octombrie 1922, au fost încoronaţi ca suverani ai României Mari Regele Ferdinand şi Regina Maria reprezintă o destinaţie obligatorie pentru orice vizitator care ajunge în Oraşul Marii Uniri.
Sfinţită la 8 octombrie 1922, Catedrala a fost ridicată, printr-un uriaş volum de muncă, în circa un an şi jumătate, cu scopul de a oferi un cadru adecvat încoronării Regelui Ferdinand şi Reginei Maria, ale căror portrete pot fi admirate la intrarea în lăcaşul de cult.
Piatra de temelie a fost pusă în 28 martie 1921, a doua zi de Paşte, şantierul fiind vizitat o lună mai târziu, în 27 aprilie, de Ferdinand şi Maria, cu scopul de a constata stadiul lucrărilor executate.
‘Iniţial s-a făcut o breşă în zidurile de vest ale fortificaţiei (construite în secolul al XVIII-lea – n.r.) şi au fost demolate sediul comandantului cetăţii şi clădirile anexe, grajduri, magazii”, aflăm dintr-un volum semnat de Ionela Simona Mircea despre locul unde a fost edificat lăcaşul de cult.
Catedrala, care a fost construită după modelul Bisericii Mari a Curţii Domneşti din Târgovişte, cu planul în cruce greacă înscrisă, la care s-au adăugat detalii bizantine şi neoromâneşti, trebuia să amintească şi de fosta ctitorie a lui Mihai Viteazul, de la 1597.
Planurile de construcţie ale ansamblului Catedralei de la Alba Iulia au fost concepute de arhitectul Victor Ghe. Ştefănescu şi au fost executate sub supravegherea inginerului Tiberiu Eremia.
Catedrala nu reprezintă un stil specific al unei epoci istorici anume, ci sinteza mai multor elemente arhitectonice şi decorative tradiţionale româneşti. Este inspirată din vechea arhitectură medievală românească şi în special de cea brâncovenească, potrivit reprezentanţilor Arhiepiscopiei Ortodoxe de Alba Iulia.
Decoraţia interioară cuprinde lucrări de artă plastică deosebit de artistic lucrate, mai ales în partea superioară. Pictura murală în frescă, în stil neobizantin, este opera lui Costin Petrescu, autorul picturii de la Ateneul Român, şi a ucenicilor săi.
În cupola centrală este pictat Iisus Pantocrator şi pe bolta absidei altarului chipul Maicii Domnului şi alte scene biblice. De o parte şi de alta a iconostasului, sunt aşezate icoanele sfinţilor ierarhi mitropoliţii Sava Brancovici şi Ilie Iorest, cuvioşilor Mărturisitori Visarion Sarai, Sofronie de la Cioara şi a Mucenicului Oprea Nicolae. Deasupra uşii veşmântăriei este zugrăvit autoportretul maestrului Costin Petrescu.
În pronaos sunt zugrăvite portretele lui Mihai Viteazul şi al doamnei Stanca.
Iconostasul, sculptat în lemn de stejar, este împodobit cu motive florale, având registrele tradiţionale cu scene biblice şi icoane realizate de către pictorul Ion Norocea.
Catedrala este înconjurată de o incintă dreptunghiulară, cu două pavilioane mari în partea de est şi două pavilioane în partea de vest, legate între ele prin galerii de acces sprijinite pe coloane şi arcade duble, decorate cu frize şi ancadramente florale şi geometrice. Decoraţia exterioară a Catedralei prezintă un brâu în torsadă şi un registru de ocniţe. Sub streaşină se remarcă un brâu cu motive florale. Aceleaşi motive încadrează şi ferestrele.
Edificiul monumental al Catedralei, simbol al unităţii neamului, care domină oraşul prin înălţimea turlelor sale, de aproape 60 de metri, este amplasat pe latura de apus a Cetăţii, având o amplă perspectivă spre Platoul Romanilor, locul în care, în 1918, 100.000 de români au aprobat cu entuziasm Unirea cu Ţara-Mamă.
Catedrala este cunoscută şi sub denumirile de Catedrala Încoronării şi Catedrala Arhiepiscopală.
