Posibilitatea ridicării grupurilor de luptă din România şi din alte ţări estice la rang de brigadă se numără printre deciziile care ar urma să fie luate la summitul NATO de la Madrid, din 28-30 iunie, potrivit unor surse politice.
În cadrul summitului vor fi adoptate documente de referinţă, precum Noul Concept Strategic, o declaraţie politică, dar şi alte decizii privind consolidarea posturii de descurajare şi apărare, intensificarea parteneriatelor Alianţei, cu accent pe sprijinul pentru partenerii vulnerabili şi consolidarea instituţională a acestora. Pachetele de sprijin pentru parteneri vizează sprijin neletal. Summitul va reprezenta un punct de inflexiune în domeniul tehnologiilor disruptive, făcând pasul înspre implementarea unor acţiuni care vor consolida capacitatea de răspuns a alianţei faţă de provocările tehnologiilor emergente şi disruptive dezvoltate de actori statali şi non-statali. Alianţa îşi va defini obiectivele şi priorităţile pentru următorul deceniu.
‘Toate documentele summitului sunt încă în discuţie’, au precizat surse politice.
Noul Concept Strategic al NATO ar urma să fie ancorat în realitatea actuală (războiul din Ucraina), urmând să se prevadă că Rusia este o ameninţare la adresa securităţii. Documentul va reflecta şi importanţa apărării colective şi a Mării Negre, au arătat sursele citate.
În ceea ce priveşte consolidarea posturii de apărare şi descurajare a NATO, crearea celor patru noi grupuri de luptă în România a dus la o echilibrare a Flancului estic, au arătat sursele.
Posibilitatea transformării acestor noi grupuri de luptă în brigadă va fi inclusă în documentul NATO, au indicat sursele menţionate. Alte decizii care ar urma să fie luate la summit vor fi legate, între altele, de crearea de forţe de întărire care vor fi alocate fiecărui grup de luptă; poziţionări de echipamente şi muniţii în Flancul estic; structurile de comandamente; realizarea de planuri regionale de apărare care trebuie operaţionalizate până la sfârşitul anului 2023.
Pentru România sunt importante şi deciziile de adaptare a Alianţei la provocările viitorului, prin investiţii în domeniul inovării tehnologice. La summit va fi aprobată Carta acceleratorului NATO pentru inovare în domeniul apărării (DIANA). Conform surselor politice, România se va alătura Fondului de Inovare al NATO.
Discuţiile vor viza şi aderarea Finlandei şi Suediei la NATO, însă nu urmează să se ia o decizie ca urmare a veto-ului exprimat de Turcia.
Programul summitului va include trei reuniuni la cel mai înalt nivel ale Consiliului Nord-Atlantic, dar şi alte activităţi, între care reuniuni ale miniştrilor aliaţi de Externe şi ai Apărării cu partenerii (Iordania, Mauritania, Bosnia şi Herţegovina). Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, va avea o intervenţie video în cadrul primei sesiuni a summitului, deschizând discuţia despre situaţia de securitate din Ucraina, măsurile menite să consolideze descurajarea şi apărarea aliată pe Flancul estic şi Noul Concept Strategic al NATO. A doua sesiune a liderilor, dedicată provocărilor globale, va avea loc cu participarea şefilor de stat şi de guvern din ţările partenere (Finlanda, Suedia, Australia, Japonia, Coreea de Sud, Noua Zeelandă, Georgia), precum şi a preşedinţilor Comisiei Europene şi Consiliului European. Cea de-a treia sesiune a liderilor aliaţi va fi dedicată ameninţărilor din Vecinătatea sudică, terorismului şi securităţii alimentare.
Este al treilea summit din acest an, după cele extraordinare din 25 februarie şi 24 martie, convocate în contextul invadării Ucrainei de către Rusia.
