Preşedintele Curţii Constituţionale a României, Marian Enache, a pledat joi pentru elaborarea, în colaborare cu Academia Română, a unui studiu menit să determine şi să cuantifice starea de constituţionalitate a societăţii româneşti, în condiţiile trecerii unui ‘număr suficient de ani’ de la adoptarea Constituţiei din 1991.
Preşedintele CCR a participat la lansarea, în Amfiteatrul ‘Ion Heliade Rădulescu’, de către Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române, a proiectului ‘Tradiţia constituţională şi perspectivele constituţionalismului în România’, dedicat împlinirii a 100 de ani de la adoptarea Constituţiei României, în martie 1923.
‘Dacă ar fi să măsurăm astăzi starea de constituţionalitate a societăţii româneşti, în care Curtea Constituţională a României are rolul unui barometru, ar fi util să elaborăm un studiu, în care, valorificând cunoştinţele teoretice în sfera dreptului constituţional, a istoriei instituţiilor politico-juridice româneşti, precum şi a jurisprudenţei Curţii Constituţionale, să putem determina şi cuantifica starea de constituţionalitate a societăţii româneşti, cu atât mai mult cu cât au trecut un număr suficient de ani de la adoptarea Constituţiei’, a afirmat Enache, la Biblioteca Academiei Române.
Marian Enache a arătat că studiul urmează să fie realizat în colaborare cu forul academic, cu cercetătorii acestei instituţii, împreună cu specialiştii Curţii Constituţionale.
‘În acest sens, am purtat convorbiri de principiu cu domnul preşedinte al Academiei, cu domnul profesor Duţu, cu alţi specialişti şi profesionişti, pentru a realiza împreună acest studiu necesar şi aşteptat de societatea civilă. Va fi un studiu care va presupune cercetare interdisciplinară, istorică, sociologică, politică şi, se subînţelege, juridică. În ceea ce mă priveşte, ca judecător constituţional, indiferent de proporţia de tradiţionalism sau inovaţie a unei constituţii, am convingerea, credinţa că interpretarea şi aplicarea oricărei constituţii trebuie să se bazeze pe un constituţionalism civic, în egală măsură pentru toţi cetăţenii unei patrii, cetăţeni liberi cu drepturi depline şi să nu se bazeze pe un constituţionalism formalist, etnicist şi populist, forme degradate ale democraţiei constituţionale’, a mai spus Marian Enache.
În deschiderea evenimentului, preşedintele Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, a evidenţiat originile romane ale dreptului românesc.
‘În problema dreptului românesc şi a constituţionalismului există anumite prejudecăţi. Unde nu sunt prejudecăţi? Prejudecăţile sunt în defavoarea noastră. Adică se spune că românii şi-au făcut târziu constituţie, că la 1923 am reuşit un lucru extraordinar, să facem o constituţie europeană, dar inspirată total din modele străine, ba că la 1866 eram sub suzeranitate otomană şi că nu e o constituţie adevărată a unui stat independent’, a spus Ioan-Aurel Pop.
El a amintit că alte observaţii ne amintesc că e vorba de modelul belgian pe care l-am aplicat alături de altele, dar modelul belgian era dominant în 1866.
‘Sau că Regulamentele Organice, în 1831 – 1832, s-au făcut sub stăpânire rusească… Ceea ce e adevărat, dar le-au făcut două comisii de boieri din Ţara Românească şi Moldova, nu le-au făcut ruşii, iar Pavel Kiseleff a făcut atunci, în Ţara Românească şi Moldova, ceea ce nu putea face la el acasă, experimentând principii de drept european. (…) Dar oare rădăcina noastră, a dreptului, nu are nicio legătură cu pământul acesta? Şi eu, ca istoric medievist, vă spun că dreptul românesc, vechi, nu are rădăcini în dreptul altor popoare, cum se spune adesea, ci în primul rând în dreptul roman. Şi de aceea eu insist mereu ca la facultăţile de drept să se facă Drept Roman. Aud că se face facultativ şi se tot scoate, se tot reduce, mai bine fără el’, a mai arătat preşedintele Academiei.
Directorul Institutului de Cercetări Juridice ‘Acad. Andrei Rădulescu’, prof. univ. dr. Mircea Duţu, a prezentat proiectul dedicat ‘Tradiţiei constituţionale şi perspectivele constituţionalismului în România’, arătând că acesta va fi alcătuit dintr-un ciclu de conferinţe lunare, urmând ca în cadrul unui eveniment, propus pentru data de 29 martie 2023, să fie prezentate concluziile acestor analize. Lucrările aferente vor fi publicate într-un volum special, sub egida Editurii Academiei Române.
‘Constituţia din 1923 nu are niciun studiu reprezentativ. Dacă în biblioteci cauţi, găseşti doar două volume în care s-au comentat de către Alexianu şi de către un alt colectiv textul constituţiei şi în 1985, dacă nu mă înşel, o doamnă istoric a elaborat o lucrare de circa 250 de pagini privind Constituţia din 1923? Restul nu. Unde sunt istoricii jurişti? Pe cine aşteptăm să facă analize? Nu cred că doctrina străină va fi interesată sau dacă va fi o va face din perspectiva intereselor ei’, a spus Mircea Duţu.
Gândit după modelul celor 23 de prelegeri organizate în anii 1921-1922 de Institutul Social Român, care aveau ca scop pregătirea adoptării legii fundamentale din 1923, actualul proiect vizează aprofundarea tradiţiei constituţionale a României şi punerea în evidenţă a dimensiunilor actuale şi perspectivele de afirmare ale constituţionalismului în ţara noastră.
