Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, vineri, Parlamentului, spre reexaminare, actul normativ privind modificarea şi completarea Legii pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ, unul dintre motivele invocate de şeful statului fiind situaţia mandatelor celor ce conduc acest for.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, această lege elimină condiţia ca regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ să fie aprobat în şedinţa comună a Birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, cu avizul Comisiilor juridice reunite.
‘Dat fiind rolul constituţional al Consiliului Legislativ de organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislaţii, apreciem că se impune menţinerea acestei condiţii, ca o garanţie a relaţiei funcţionale dintre Parlamentul României şi această autoritate constituţională’, precizează şeful statului.
Conform articolului 3 al legii supuse reexaminării, ‘mandatele preşedintelui Consiliului Legislativ şi preşedinţilor de secţie aflate în curs încetează la cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi şi pot fi reînnoite o singură dată’.
Pentru că legea stabileşte durata mandatelor pentru preşedintele Consiliului Legislativ şi pentru preşedinţii de secţii la o perioadă de cinci ani şi este stabilit că mandatele pot fi reînnoite o singură dată, articolul 3 ‘vine în contradicţie cu noul mecanism introdus, echivalând, din punct de vedere al duratei mandatelor, cu o resetare a duratei acestora la momentul intrării în vigoare a legii, direct în temeiul legii’, explică Iohannis.
‘În condiţiile în care, potrivit legislaţiei în vigoare, nu există o durată prevăzută a mandatelor preşedintelui Consiliului Legislativ şi preşedinţilor de secţii, dispoziţiile articolul 3 echivalează, în fapt, din punct de vedere juridic, cu noi numiri în aceste funcţii. În jurisprudenţa sa, instanţa constituţională a analizat compatibilitatea cu Constituţia a unor dispoziţii de lege care modifică regimul juridic al unor mandate – cu privire la autoritatea care are atribuţia de numire, la condiţiile de numire, la durată sau la cazuri de încetare – din cadrul instituţiilor statului, situaţie în care, pentru soluţia pronunţată, a fost relevantă şi determinantă consacrarea constituţională a instituţiilor respective’, mai adaugă preşedintele.
În opinia sa, reanalizarea soluţiei legislative prevăzute de articolul 3, ‘care echivalează, din punct de vedere juridic, cu noi numiri ope legis ale conducerii Consiliului Legislativ, se impune cu atât mai mult cu cât norma s-a regăsit în forma iniţiatorului, care a fost respinsă de Camera Deputaţilor în cursul procedurii parlamentare, cu motivarea că nu a întrunit numărul de voturi necesar adoptării unei legi organice’.
