Preşedintele Klaus Iohannis i-a primit, marţi, la Palatul Cotroceni, pe ambasadorii Georgiei, Tamar Beruchashvili, Republicii Algeriene Democratice şi Populare, Abdelmadjid Naamoune, Republicii Cipru, Mario Savva Kountourides, şi Republicii Portugheze, Paulo Jorge Sousa da Cunha Alves, cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare.
Preşedintele Klaus Iohannis a salutat preluarea mandatelor de către noii ambasadori, urându-le succes şi asigurându-i de sprijinul autorităţilor române în activitatea lor.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, în cadrul întrevederii cu ambasadorul Georgiei, şeful statului a evocat nivelul superior al relaţiei bilaterale, confirmat prin stabilirea Parteneriatului Strategic între România şi Georgia, în contextul vizitei preşedintelui georgian la Palatul Cotroceni, pe 11 octombrie 2022, precum şi prin semnarea acordului între Guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României şi Ungariei privind parteneriatul strategic în domeniul dezvoltării şi transportului energiei verzi, la Bucureşti, pe 17 decembrie 2022, cu participarea prim-ministrului Guvernului de la Tbilisi.
Sursa citată arată că şeful statului a salutat demersurile comune pentru operaţionalizarea Coridorului de transport de mărfuri Marea Neagră – Marea Caspică, o iniţiativă a României care în ultimii ani a început să prindă contur şi care dobândeşte valenţe noi în contextul regional actual. Preşedintele Klaus Iohannis a apreciat şi cooperarea româno-georgiană în dezvoltarea proiectelor de inter-conectare regională în domeniile energie, transporturi sau digital.
‘În cadrul discuţiei, a fost exprimată încrederea că Parteneriatul Strategic româno-georgian va duce la dezvoltarea şi aprofundarea cooperării dintre cele două ţări privind agenda euroatlantică şi europeană, preşedintele României afirmând că ţara noastră va rămâne unul dintre cei mai fermi susţinători ai aspiraţiilor Georgiei de integrare europeană şi euroatlantică’, informează Administraţia Prezidenţială.
La discuţiile cu ambasadorul Republicii Algeriene Democratice şi Populare, preşedintele Iohannis a evocat relaţiile diplomatice foarte bune dintre cele două state, precum şi rolul Algeriei de partener tradiţional al României pe continentul african şi în lumea arabă. El a exprimat şi interesul comun pentru aprofundarea cooperării bilaterale, în principal în domenii precum economia, educaţia, agricultura.
În cadrul discuţiei cu noul ambasador cipriot, şeful statului a exprimat interesul pentru extinderea relaţiei bilaterale şi a apreciat dezvoltarea dinamică a schimburilor comerciale dintre România şi Cipru, remarcând în acelaşi timp potenţialul de creştere existent, care trebuie exploatat în continuare. Totodată, ambele părţi au reliefat rolul important pe care îl are comunitatea românească din Cipru în dezvoltarea relaţiilor dintre cele două ţări, fiind apreciat gradul înalt de integrare al acesteia în societatea cipriotă şi contribuţia pozitivă la viaţa socială şi economică a ţării. În discuţii a fost abordată şi importanţa unei coordonări strânse pe dosarele de interes comun la nivelul european şi regional, precum şi a consolidării capacităţii comune europene de a răspunde adecvat noilor provocări generate de invazia rusă din Ucraina.
La întrevederea cu ambasadorul Republicii Portugheze, preşedintele Iohannis a apreciat dezvoltarea excelentelor relaţii bilaterale, reflectată în frecvenţa contactelor la nivel înalt care au avut loc în ultima perioadă.
Conform Administraţiei Prezidenţiale, Iohannis a apreciat în mod deosebit participarea Portugaliei cu trupe la forţa multinaţională NATO din România, pentru consolidarea apărării aliate pe Flancul Estic, şi a fost explorată perspectiva continuării şi aprofundării colaborării în domeniul militar şi în celelalte dosare de interes comun.
Şeful statului a salutat şi recentele vizite în ţara noastră ale preşedintelui şi prim-ministrului Portugaliei, care demonstrează interesul reciproc pentru asigurarea securităţii europene, dezvoltarea cooperării bilaterale şi a coordonării strânse în cadrul Uniunii Europene şi NATO. În cadrul discuţiei a avut loc şi un schimb de opinii privind situaţia de securitate, continuarea sprijinului pentru Ucraina şi refugiaţii din această ţară şi susţinerea Republicii Moldova, inclusiv în procesul de aderare la UE. Au fost evidenţiate ca domenii de interes pentru intensificarea cooperării bilaterale infrastructura digitală, energia – inclusiv energia regenerabilă – digitalizarea administraţiei, turismul şi mobilitatea studenţească.
