Dezbaterea parlamentară asupra Legilor educaţiei nu trebuie să afecteze logica şi coerenţa proiectelor fundamentate în ‘România Educată’, susţine rectorul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative, Remus Pricopie.
‘Dezbaterea parlamentară asupra Legilor educaţiei este extrem de importantă. Deşi, de multe ori, procesul de reglementare a unui sector este perceput ca o responsabilitate a Guvernului, Parlamentul este şi trebuie să fie forul suprem de dezbatere şi legiferare. Şi nu doar prin prisma caracterului său reprezentativ, ci şi a faptului că pluralitatea de idei, valori şi viziuni asupra societăţii asigură o mai mare coerenţă şi sustenabilitate a actelor normative. Cu toate acestea, orice astfel de proces trebuie gestionat cu atenţie şi responsabilitate. Cu atenţie la ceea ce poate aduce excesul de reglementare şi cu responsabilitate faţă de coerenţa şi logica reglementării’, a scris Remus Pricopie, luni, pe Facebook.
El a afirmat că trebuie să se aibă în vedere că Legea educaţiei este o normă-cadru care ‘setează’ principiile de bază ale sistemului de învăţământ.
‘Aceasta nu poate şi nu trebuie să prevadă cazuri infinite şi situaţii particulare şi nici să adreseze tot felul de teme care îşi pot avea rezolvarea la niveluri decizionale subsecvente. Riscul de supra-reglementare poate face mai mult rău decât bine’, a mai afirmat rectorul.
Potrivit acestuia, excesul de amendamente arată interesul deosebit pentru educaţie, dar poate produce şi ‘blocaje sau confuzii’.
‘Orice propunere care completează, întăreşte şi îmbunătăţeşte un proiect de lege este de salutat. Este însă nevoie de grijă şi de responsabilitate, astfel încât modificările punctuale şi disparate să nu deturneze firul logic al Legilor educaţiei şi să afecteze structural o construcţie bine gândită şi închegată. Am convingerea că dezbaterea parlamentară va conduce în final la un document care să asigure coerenţă şi care să ofere un sens clar procesului de modernizare a învăţământului românesc. Altfel, ne putem aştepta la blocaje şi la norme nerealiste, aşa cum s-a întâmplat cu Legea nr. 1, adoptată la finalul anului 2010 şi intrată în vigoare în 2011’, a mai scris rectorul SNSPA.
