Conducerea Primăriei Craiova susţine că datele ultimului recensământ, potrivit cărora populaţia municipiului a scăzut în ultimii 10 ani cu 35.366 de persoane, adică cu 13,12%, arată că tot mai mulţi craioveni au ales, în această perioadă, să-şi stabilească domiciliul în mediul rural, constatându-se o creştere a populaţiei din comunele din jurul Craiovei.
‘Datele ultimului recensământ realizat la nivel naţional arată că tot mai multe persoane din municipiul Craiova au ales, în ultimii 10 ani, să-şi stabilească domiciliul în mediul rural. Asta reiese dacă scoatem în evidenţă creşterea numărului de persoane recenzate în localităţile din proximitatea municipiului Craiova. Conform datelor statistice oficiale, se constată că 10 localităţi, care fac parte din Zona Metropolitană Craiova, au înregistrat creşteri semnificative ale populaţiei rezidente la 1 decembrie 2021, faţă de recensământul din anul 2011. Localităţile care au câştigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte sunt cele din vecinătatea imediată a municipiului Craiova – Malu Mare, Cârcea, Pieleşti şi Gherceşti’, precizează Primăria Craiova, într-un comunicat de presă.
Reprezentanţii Primăriei Craiova mai susţin că scăderea populaţiei municipiului este doar în jur de 5.000 persoane, dacă se ia în calcul că procentajul la nivel naţional al persoanelor care nu s-au recenzat este de 4,8%, precum şi ceilalţi indicatori – fenomenul de îmbătrânire, menţinerea negativă a sporului natural al populaţiei la nivel naţional şi tendinţa de migraţie către localităţile din Zona Metropolitană.
‘Având în vedere că procentajul persoanelor care nu s-au recenzat (fie prin autorecenzare, fie prin intermediul recenzorului) a fost de 4,8 % din totalul populaţiei rezidente la nivel naţional, reiese că şi la nivelul municipiului Craiova a existat un număr aproximativ de 12.000 persoane care nu s-au recenzat, indiferent de motivaţia acestora. Luând în calcul toţi ceilalţi indicatori, precum fenomenul de îmbătrânire demografică şi menţinerea negativă a sporului natural al populaţiei la nivel naţional, procentul persoanelor nerecenzate şi tendinţa de migraţie către localităţile din Zona Metropolitană, estimăm că numărul real de persoane rezidente din municipiul Craiova, care a scăzut de la ultimul recensământ, este în jur de 5.000 persoane’, se mai spune în comunicatul Primăriei Craiova.
Populaţia judeţului Dolj a scăzut în ultimii 10 ani cu 61.102 persoane, adică cu 9,25%, ajungând la 599.442 persoane de la 660.544 cât era în 2011, mai mult de jumătate din această pierdere fiind înregistrată în municipiul Craiova (35.366 persoane), potrivit rezultatelor provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor runda 2021 (RPL2021), prezentate de Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj.
Conform sursei citate, pe lângă scăderea populaţiei, în judeţul Dolj s-a accentuat şi fenomenul de îmbătrânire, vârsta medie a populaţiei rezidente pentru judeţ crescând la 43,2 ani, faţă de 41,8 ani cât a fost la Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din 2011, însă Doljul este cel mai ‘tânăr’ judeţ din regiunea Sud-Vest Oltenia.
‘Rezultatele provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor runda 2021 (RPL2021) arată o populaţie rezidentă a judeţului DOLJ de 599,4 mii persoane (599.442 persoane), în scădere cu 61,1 mii locuitori (61.102 persoane) faţă de recensământul precedent (octombrie 2011). Majoritatea populaţiei rezidente este de sex feminin (309.840 persoane, reprezentând 51,7%) şi trăieşte în mediul urban (300.950 persoane, reprezentând 50,2 %). Din punctul de vedere al mărimii populaţiei rezidente, judeţul Dolj se situează pe locul 9 în ierarhia judeţelor. Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populaţiei rezidente pentru judeţul Dolj crescând la 43,2 ani (faţă de 41,8 ani la RPL2011). Faţă de vârsta medie pe ţară, vârsta medie a judeţului nostru este mai mare cu 0,8 ani (42,4 ani). În ierarhizarea judeţelor după vârsta medie la RPL2021, judeţul DOLJ se plasează pe locul 29’, se menţionează în comunicatul Direcţiei Judeţene de Statistică Dolj.
Directorul executiv al Direcţiei Judeţene de Statistică Dolj, Carmen Ispas, a declarat pentru AGERPRES, că la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia din care face parte şi judeţul Dolj, vârsta medie este de 43,7 ani, Doljul având vârsta cea mai mică.
‘Se poate spune că Doljul, cu o vârstă medie de 43,2 ani, este cel mai tânăr judeţ din Regiunea Sud-Vest Oltenia, celelalte judeţe având următoarele vârste medii: Gorj – 43,4 ani; Mehedinţi – 44,3 ani; Olt – 44,6 ani; Vâlcea – 44,8 ani. Indicele de îmbătrânire demografică (numărul persoanelor vârstnice de 65 ani şi peste care revine la 100 de persoane tinere, sub 15 ani) în judeţul DOLJ este de 133,5 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, mai mare decât media naţională de 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere cu 12,3. Fenomenul de îmbătrânire demografică este relevat şi prin prisma raportului de dependenţă demografică care, pentru judeţul nostru are valoarea de 56,6 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte, mai mare decât raportul de dependenţă demografică la nivel naţional de 55,5 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte’, a declarat Carmen Ispas.
În ceea ce priveşte populaţia pe municipii, oraşe şi comune, aproape toate localităţile au înregistrat o scădere a numărului de locuitori, inclusiv municipiul Craiova – reşedinţa judeţului, care are mai puţin cu 35.366 persoane, adică a înregistrat o scădere de 13,12% şi cea mai mare din judeţ în valori absolute.
‘Localităţile care au câştigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte sunt comunele din jurul municipiului Craiova: comuna Malu Mare, care a ajuns la o populaţie de 7.548 persoane (cu 3.768 persoane mai mult decât în 2011), comuna Cârcea, cu o populaţie rezidentă de 4.644 persoane (cu 1.220 persoane mai mult decât în 2011) şi comuna Şimnicu de Sus, cu o populaţie rezidentă de 5.733 persoane (cu 1.106 persoane mai mult decât în 2011). Ierarhia se modifică dacă ne referim la creşteri în valori relative. Astfel, comuna Malu Mare şi comuna Cârcea au crescut cu 99,7% faţă de 2011 ajungând la o populaţie de 7.548 locuitori, respectiv cu 35,6% de la o populaţie de 4644 locuitori. Localităţile din judeţul nostru cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt comuna Botoşeşti -Paia (585 locuitori, -27,7% faţă de populaţia din 2011) şi comuna Gogoşu (523 locuitori, -27,7% faţă de populaţia din 2011)’, a mai afirmat directorul executiv Carmen Ispas.
Comuna cea mai mică din judeţ este comuna Gogoşu cu numai 523 locuitori (în scădere faţă de RPL2011 când s-au recenzat 723 locuitori). La recensământul precedent, cea mai mică comună a fost tot Gogoşu.
Cea mai mare comună din judeţ este comuna Poiana Mare (9.047 persoane) care a scăzut faţă de RPL2011 cu 1.693 persoane şi care şi-a menţinut această poziţie la ambele recensăminte.
Oraşul Bechet este oraşul cel mai mic din cadrul judeţului (4.355 locuitori faţă de 3.657 locuitori în 2011). Cel mai mare oraş din judeţ, conform rezultatelor provizorii ale RPL2021, este oraşul Filiaşi cu 15.031 locuitori.
Municipiul Craiova are o populaţie rezidentă de 234.140 persoane, cu 35.366 persoane mai mică faţă de recensământul din 2011.
Între cele două recensăminte, şi-au păstrat aproximativ dimensiunea trei localităţi – Coşoveni (3.238 persoane, mai mult cu o persoană faţă de 2011); Vârtop (1.666 persoane, mai mult cu 8 persoane faţă de 2011) şi Afumaţi (2.646 persoane, mai mult cu 13 persoane faţă de 2011).
În ceea ce priveşte etnia, care a fost înregistrată pe baza liberei declaraţii a persoanei, peste 12% dintre cei recenzaţi au refuzat să declare cărei etnii aparţin.
‘Din cele 525.850 persoane, s-au declarat români 494.409 persoane (94,0%). Populaţia de etnie romă a reprezentat 5,7% (29.918 persoane). Urmează macedonenii cu 723 persoane (0,1%). Celelalte etnii însumează 800 de persoane (0,2%). Potrivit liberei declaraţii a celor 525.357 persoane care au declarat limba maternă, structura populaţiei din judeţul Dolj după limba maternă se prezintă astfel: pentru 97,1% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei. Urmează apoi limba romani cu 2,8%’, a mai spus directorul Direcţiei de Statistică Dolj.
Structura confesională a fost declarată de 521.260 persoane din totalul populaţiei rezidente a judeţului Dolj şi arată că 97,7% dintre persoanele care au răspuns sunt de religie ortodoxă (Biserica Ortodoxă Română). Ponderi mai mari au religia penticostală (Cultul Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică) reprezentând 0,6% şi religia Adventistă de Ziua a Şaptea (0,3%).
Din populaţia rezidentă a judeţului, 49,0% cuprinde persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Sunt căsătoriţi 143.893 bărbaţi şi 149.881 femei. Nu au fost niciodată căsătorite – 38,1% dintre persoane (41,1% bărbaţi şi 35,4% femei). Persoanele văduve reprezintă 5,4% din totalul populaţiei rezidente a judeţului, cu discrepanţe pe sexe: 2,1% bărbaţi văduvi respectiv 8,5% femei.
‘În ceea ce priveşte nivelul de instruire absolvit, potrivit rezultatelor RPL2021, din totalul populaţiei rezidente a judeţului Dolj, 43,4% au nivel mediu de educaţie (postliceal, liceal, profesional, învăţământ complementar sau de ucenici), 40,5% nivel scăzut (preşcolar, primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită) şi 16,1% nivel superior. Din punctul de vedere al ponderii populaţiei rezidente cu nivel superior de educaţie, judeţul Dolj se situează pe locul 10 în ierarhia judeţelor. După statutul activităţii curente, structura populaţiei judeţului Dolj se prezintă astfel: populaţia activă este de 237.345 persoane, fiind compusă din 216.163 persoane ocupate şi 21.182 şomeri. Populaţia inactivă cuprinde 362097 persoane din care pensionarii reprezintă 39,4%, iar elevii şi studenţii aproape o treime (28,0%)’, a mai afirmat directorul Direcţiei Judeţene de Statistică Dolj. AGERPRES / (AS – autor: Maria Mitrică, editor: Marius Frăţilă)
