Primarul Braşovului, Allen Coliban, a anunţat, vineri, într-o conferinţă de presă, că a făcut demersuri pentru oprirea lucrărilor de construcţii pe două şantiere unde acestea s-ar desfăşura ilegal, menţionând că pentru eventuala latură penală a unora dintre aceste activităţi vor fi sesizate organele de anchetă.
Edilul le-a transmis dezvoltatorilor care încearcă să eludeze procedura autorizării şi mizează pe o eventuală intrare în legalitate ulterioară a construcţiilor că se vor alege cu procese.
‘Vorbesc de două şantiere cu lucrări care se desfăşoară fără niciun fel de autorizaţie de construcţie. Am sesizat Disciplina în construcţii – Poliţia locală, le-am cerut să dispună şi oprirea lucărilor şi toată latura penală a acestor activităţi o vom sesiza şi organelor penale, să ducă mai departe aceste anchete. (…) Refacerea, readucerea terenului la starea iniţială se poate dispune doare de către instanţă, iar demersurile pe care le-am făcut inclusiv pe linie penală vor ajunge la o astfel de decizie, de judecată. Pe de altă parte, trebuie să le spunem tuturor dezvoltatorilor că nu este acceptată o astfel de abordare că o astfel de abordare nici într-un caz nu va scurtcircuita nişte procese, nu va salva timp, va genera plângeri penale şi procese’, a spus Coliban.
La rândul său, arhitectul şef al Braşovului, Dragoş Oprea, a susţinut că, de o lună de zile, de când a preluat această funcţie a constatat că, la nivelul municipiului ‘există o practică în care se construieşte fără niciun fel de autorizaţie de construire’.
‘(Este – n.r.) un lucru care ne creează un disconfort şi care ne pune în situaţia în care, într-un final, când doresc să-şi intabuleze clădirile beneficiarii se întorc către noi oarecum cu clemenţă sau în mod agresiv să ne forţeze mâna să autentificăm, să legiferăm aceste construcţii. De multe ori, ele nu respectă regulamentele locale de urbanism, nu se încadrează în specificul zonei, nu trec prin filtrele unei autorizaţii aşa cum ar fi normal într-un proces de autorizare. (…) Nu mai e cazul să construim oricând, oricum şi oricât’, a punctat arhitectul şef.
Cele două exemple prezentate de reprezentanţii Primăriei sunt un şantier din cartierul Schei – care, conform acestora, are certificat de urbanism din iunie 2022 şi un PUZ aprobat în 2008 – şi unul din centrul istoric, pentru care nu există nici certificat de urbanism.
Conform lui Dragoş Oprea, problema în primul caz ar fi că ‘nu a fost prezentată ilustrarea de temă în comisia de arhitectură şi urbanism’, aşa cum se cere în certificatul de urbanism şi, cu toate acestea, ‘se pare că lucrările au fost demarate în forţă, se fac lucrări de sistematizare, se taie dealuri’.
‘În cazul şantierului din centrul istoric, nu are certificat de urbanism şi nici avize, sunt într-o fază avansată de autorizare, dar nu au autorizaţie de construire şi se lucrează din iunie. Există un proces verbal al Poliţiei locale şi o procedură de intrare în legalitate cu lucrările, dar am dispus oprirea acestora până la reglementarea legală a situaţiei acestui imobil’, a susţinut Oprea.
Ulterior, acesta a admis că dezvoltatorul ‘a avut o autorizaţie pe baza căreia au lucrat, au început lucrările în baza unei autorizaţii de demolare şi a uneia de organizare de şantier’, adăugând că Poliţia Locală a sancţionat firma în ianuarie, însă a menţionat că ‘noi avem misiunea de a verifica că acest proiect se încadrează în reglementările locale de urbanism’.
Nu în ultimul rând, viceprimarul Flavia Boghiu, care are atribuţii în domeniul urbanismului, a susţinut că în cazul şantierului din Schei sunt folosite utilaje care au permise de Liberă Trecere eliberate de Primărie pentru alt scop ‘decât acela de construi pe o proprietate privată’, aparţinând unei firme ‘care prestează servicii pentru oraş’, respectiv lucrări de întreţinere şi reparaţii străzi.
‘Nici la nivel de concept nu este în linie cu viziunea de acum ceea ce s-a aprobat (în 2008, prin PUZ-n.r.) acolo’, a punctat viceprimarul Flavia Boghiu.
În ambele cazuri este vorba de proiecte rezidenţiale, în primul caz în certificatul de urbanism fiind prevăzută ‘construirea de locuinţe’, iar în cel de-al doilea construirea de locuinţe colective’.
