Primul muzeu de artă new media din România s-a deschis, joi, la Braşov, în cadrul unui proiect al Asociaţiei Amural, realizat în parteneriat cu Primăria municipiului şi cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.
‘Braşov Underground Museum (BUM)’ a fost amenajat în galeriile din zona După Ziduri, care au fost săpate cu rolul de adăpost antiaerian şi depozit de bombe în Al Doilea Război Mondial, iar acronimul acestui muzeu, BUM, face trimitere la trecutul acestui loc.
Publicul interesat va putea vedea aici, până în septembrie, o expoziţie intitulată ‘Underground’, care prezintă 14 lucrări de artă semnate de către unii dintre cei mai buni artişti de light art, video art şi new media art ai momentului.
‘BUM înseamnă primul muzeu de artă new-media din România – deci de artă şi tehnologie – este o premieră la noi în ţară şi sperăm să devină o premieră permanentă. Expoziţia aceasta se cheamă ‘Underground’, va ţine patru luni de zile şi sperăm că vom impresiona cetăţenii oraşului şi turiştii atât de mult încât proiectul acesta să devină unul permanent. Unele dintre lucrări într-adevăr sunt interactive, altele sunt doar obiecte de privit. Toate sunt instalaţii care folosesc tehnologiile, lumina, artele digitale, de asta le-am unit sub conceptul de new media. Oamenii pot să îşi facă selfie-uri, pot să facă orice aici, mai puţin să aprindă lumini şi bliţuri care vor strica efectul lucrărilor’, a declarat Răzvan Pascu, reprezentant al Asociaţiei Amural.
BUM este un proiect de conversie prin cultură şi regenerare urbană, realizat cu scopul de a recupera un spaţiu abandonat de peste 70 de ani şi a-l dedica artelor new media, a transmis Primăria Braşov, într-un comunicat de presă.
‘Ceea ce este foarte important şi chiar entuziasmant în deschiderea acestui spaţiu este reconversia cum nu se poate mai potrivită a acestui loc care exista în minţile braşovenilor ca o legendă, într-un muzeu care lucrează cu lumina, cu tehnologia, pentru că este în mod natural închis, în mod natural creat cu galerii şi cu spaţii în care să descoperi arta contemporană, şi, aici, natura cred că aduce exact acest coridor şi această experienţă a descoperirii şi a surprizei care trebuie să însoţească arta modernă şi contemporană’, a declarat, cu prilejul deschiderii expoziţiei, decanul Facultăţii de litere şi director al Centrului Multicultural al Universităţii Transilvania, Adrian Lăcătuş.
Viceprimarul Flavia Boghiu a subliniat că această iniţiativă ‘vine ca un pas în realizarea a ceea ce înseamnă conceptul parcului cultural ‘După Ziduri”.
‘Braşovul are mult de recuperat în domeniul vieţii culturale, indiferent dacă vorbim de cultura clasică sau cea modernă, dacă vorbim de expoziţii sau concerte, iar iniţiativele unor organizaţii culturale private nu pot decât să ne bucure. Tocmai de aceea, una dintre direcţiile noastre de dezvoltare a vieţii culturale este cea de cofinanţare a proiectelor culturale derulate de aceste organizaţii. În acest an, am alocat cea mai mare sumă pentru finanţarea proiectelor culturale, 3 milioane de lei, şi pe mai multe arii tematice, 11, astfel încât toate tipurile de evenimente culturale să poată avea acces la finanţare’, a afirmat viceprimarul braşovean Flavia Boghiu, conform sursei citate.
Din expoziţie fac parte studioul In-Dialog din Paris, cu lucrarea interactivă Crickets, artista Aurora Mititelu, rezidentă în Berlin, cu o lucrare video – Skinned, colaborarea Dawid Liftinger – Florin Lăzărescu realizată pentru proiectul CoLaboratory al Institutului Goethe şi care constă în proiecţia din lumină a unei poezii pe pereţii galeriei.
În urma apelului de artişti, organizatorii au invitat 3 lucrări – Anima cu cele 30 de inimi anatomice ale artistei Denis Simion, Ex Sonus, de Andrei Bucovanu, ce generează semnal luminos din sunet prin tuburile catodice ale unor vechi televizoare şi Overflow al echipei Alexandra Müller – Andrei Papuc, o simulare în timp real a fluxurilor de oameni prezenţi în galeriile BUM.
De asemenea, unele dintre cele mai prolifice studiouri din România sunt prezente cu lucrări: Hybrid Lab cu lucrarea Sive Peregrinus, inspirată de asteroidul Oumuauma, Rizi cu o lucrare contextuală, H3 cu TIME ?MIT – o clepsidră în două dimensiuni.
