Suferinţa şi abuzurile la adresa seniorilor în căminele sociale sunt complet inacceptabile şi intolerabile, iar acest lucru trebuie să înceteze, a transmis vineri Principesa Sofia în deschiderea conferinţei naţionale ‘Bune practici pentru o bătrâneţe frumoasă’, desfăşurată la Sala Media a Teatrului Naţional Bucureşti.
‘Suferinţa şi abuzurile la adresa seniorilor în căminele sociale sunt complet inacceptabile şi intolerabile. Acest lucru trebuie să înceteze! Este momentul pentru un nou început, pentru a preveni ca acest lucru să nu se mai întâmple vreodată’, a spus principesa, membru în conducerea Fundaţiei Regale Margareta a României, în mesajul adresat participanţilor la conferinţă.
Principesa Sofia a amintit că în România trăiesc peste 3,7 milioane de seniori, dintre care mai mult de un sfert sunt singuri, şi a îndemnat la întreprinderea de acţiuni pentru a folosi ‘experienţa valoroasă’ a acestora, ‘care aduce beneficii atât generaţiei actuale, cât şi celor viitoare’.
‘Înţelegerea valorii seniorilor, a nevoilor lor şi oferirea de oportunităţi pentru a rămâne activi şi a contribui la diminuarea singurătăţii este obligaţia noastră faţă de ei’, a mai transmis Principesa Sofia.
Despre calea de urmat de către România în domeniul îngrijirii de lungă durată pentru persoanele vârstnice, a vorbit Anna Akhalkatsi, manager de ţară pentru România şi Ungaria, Banca Mondială.
Akhalkatsi a atras atenţia asupra faptul că serviciile sociale de îngrijire de lungă durată din Românie sunt subdezvoltate şi nu sunt răspândite în mod echitabil în comunităţi, ţara noastră având cel mai mic număr de lucrători în acest domeniu din Uniunea Europeană, respectiv un lucrător la 100 de persoane vârstnice, în comparaţie cu aproape patru, care este media europeană.
O altă sursă de îngrijorare semnalată de reprezentantul BM o reprezintă faptul că diversele scheme de protecţie socială ţintesc anumite grupuri şi uneori se suprapun, ceea ce duce la ineficienţe ale sistemului, serviciile de îngrijire pe termen lung sunt concentrate predominant în îngrijirea rezidenţială, care primeşte cam 86% din finanţarea pentru îngrijirea de lungă durată, iar serviciile comunitare nu sunt destul de dezvoltate.
Totodată, Anna Akhalkatsi a atras atenţia asupra ‘calităţii îngrijirii’, persoanele mai în vârstă primind uneori îngrijire care este ‘sub standarde, cu dovezi de neglijare, sau chiar rele tratamente în instituţiile care ar trebui să le îngrijească’.
Printre măsurile propuse de oficialul BM pentru creşterea calităţii serviciilor de îngrijire de lungă durată pentru persoanele vârstnice din România se numără: creşterea finanţării autorităţilor pentru serviciile pentru îngrijire pe termen lung, România trebuind să ajungă la 2,5% din PIB în acest sector; dezvoltarea de programe de îngrijire în comunitate; formarea îngrijitorilor informali pentru a le permite să ofere îngrijire de calitate; asigurarea calităţii infrastructurii; implementarea unor standarde de calitate în domeniul îngrijirii persoanelor vârstnice, pentru a preveni abuzul şi neglijarea şi pentru a asigura responsabilitatea.
Aflat la ediţia a VII-a, evenimentul, moderat de directorul executiv al fundaţiei, Mugurel Mărgărit, este organizat de FRMR pentru a marca Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice (1 octombrie) şi reuneşte speakeri din sfera publică, privată şi socială, specialişti şi practicieni din domeniul senectuţii.
Subiectele abordate în cadrul ediţiei din acest an au vizat: politici în domeniul asistenţei sociale a persoanelor vârstnice; rolul asistentului social în serviciile pentru vârstnici; bune practici în lume privind integrarea vârstnicilor în lumea digitală; drepturi ale persoanelor vârstnice din România – între discurs şi realitate; servicii de îngrijire pentru vârstnicii dependenţi; excluziunea socială a vârstnicilor şi implicaţiile asupra politicilor sociale; oportunităţi de îmbătrânire activă şi iniţiative comunitare; posibilităţi de socializare şi utilitate pentru vârstnicii singuri; servicii de asistenţă pentru seniorii cu diverse grade de dependenţă.
A fost lansat Topul nevoilor vârstnicilor din România şi soluţiile oferite acestora, statistică realizată de linia naţională Telefonul Vârstnicului, pe baza datelor culese în opt ani de funcţionare, în perioada octombrie 2015 – septembrie 2023, şi a celor 90.674 de interacţiuni înregistrate cu seniori din toată ţara. Potrivit documentului, 6.657 de apeluri au vizat nevoia de informaţii utile; 5.144 – îngrijire şi sprijin în raport cu gradul de dependenţă; 3.034 – sprijin financiar şi material; 1.591 – sprijin emoţional, iar 942 – nevoia de a fi activ şi de participare socială la vârsta a treia.
În acelaşi cadru, în Foaierul Sălii Media a TNB a fost deschisă o micro-expoziţie, care prezintă instantanee fotografice surprinse în cadrul Centrelor Generaţii din ţară, unde seniorii sunt voluntari pentru copiii din familii defavorizate şi a fost expusă colecţia de lucrări de arte vizuale Jurnal de Viaţă, realizată de tineri artişti din programul Tinere Talente.
Seara, în prezenţa Alteţei Sale Regale Principesa Sofia, va fi organizat un recital de muzică clasică dedicat seniorilor, susţinut de bursierii programului Tinere Talente, la care sunt invitaţi 120 de vârstnici sprijiniţi prin proiectele sociale ale fundaţiei şi ale altor cinci organizaţii din Bucureşti.
De anul acesta, conferinţa este avizată ca program de formare profesională continuă de către Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali, iar asistenţii sociali înscrişi în colegiu primesc două credite profesionale.
Agenţia Naţională de Presă AGERPRES se numără printre partenerii media ai evenimentului.
Cu o experienţă de 33 de ani, Fundaţia Regală Margareta a României vine în sprijinul persoanelor vârstnice prin programe menite să crească calitatea vieţii acestora, cu implicarea voluntarilor şi mobilizarea partenerilor instituţionali şi a întregii comunităţi, cele mai recente fiind Telefonul Vârstnicului, Fondul pentru Vârstnici şi Centrele Comunitare Generaţii.
