‘Promovarea păcii prin nediscriminare şi solidaritate în context de criză’ a constituit tema dezbaterii-panel care a avut loc joi seara, după deschiderea oficială, la Sighişoara, a Festivalului Intercultural ProEtnica.
Laczikó Enikő, secretar al Departamentul pentru Relaţii Interetnice, a subliniat importanţa organizării Festivalului ProEtnica, care este susţinut de toate minorităţile naţionale, cărora le-a mulţumit pentru participare. ‘Pacea este extrem de greu de menţinut şi lipsa conflictului nu înseamnă neapărat pace. Şi cred că trebuie să înţelegem că pentru a avea pace este nevoie de toate aceste lucruri laolaltă. (…) Din punctul nostru de vedere, este esenţial să înţelegem că pacea înseamnă chiar faptul că o susţinem în comunităţile noastre’, a arătat oficialul.
Pacea desemnează absenţa războiului, a violenţei între grupurile umane, iar festivalul de la Sighişoara reprezintă, mai ales în contextul actual, ‘o terapie prin cultură’, a declarat Irina Cajal, reprezentant al Ministerului Culturii.
‘Pe plan individual pacea poate fi şi o stare de spirit personală, lipsită de mânie de furie, de frică şi în general de sentimente negative. În mentalul mozaic poartă şi sensul de sănătate. Iată de ce este atât de important că ne aflam la Sighişoara pentru patru zile, perioadă în care vom experimenta o terapie prin cultură pentru sănătatea sufletului şi minţii’, a arătat Irina Cajal, care a transmis totodată salutul ministrului Culturii, Lucian Romaşcanu.
‘Ceea ce simbolizează acest loc este parte din sufletul nostru, nu al evreilor, nu al grecilor, nu al armenilor, nu al italienilor şi aşa mai departe, ci din sufletul tuturor minorităţilor. ProEtnica a devenit o parte din identitatea noastră’, a declarat preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, deputatul Silviu Vexler.
Parlamentarul a evidenţiat prietenia unică existentă în România între minorităţile naţionale, prietenie care nu mai există nicăieri în lume.
‘O mare reuşită, care s-a construit cu ‘sânge şi sudoare’, este tocmai această prietenie unică pe care n-o veţi regăsi nicăieri într-o altă ţară între minorităţi şi culte. Şi regret că ţara n-a ştiut niciodată să folosească acest lucru ca un simbol. De asemenea, după estimările noastre, în România sunt în jur de 13.000 de evrei – este o cifră incomparabil mai mică cu cei aproape 800.000 de evrei care existau înainte de Holocaust, dar una mult mai bună decât numărul de 3.000 care a apărut la ultimul recensământ, care a fost un dezastru generalizat cu accent în ceea ce priveşte minorităţile. (…) Vă invit din toată inima să vizitaţi orice simbol al oricărei minorităţi din această ţară, nu aveţi cum să greşiţi, nu aveţi cum să va pară rău’, a subliniat preşedintele FCER.
Faptul că Festivalul ProEtnica a supravieţuit pandemiei, şi nu numai, arată că aceia care îl realizează au dovedit determinare şi au făcut ceea ce trebuiau să facă, a declarat prof. Radu Carp, preşedintele Centrului de Excelenţă pentru Studiul Minorităţilor Transfrontaliere, Oradea. ‘În octombrie am reuşit să realizăm o ediţie, însă, în mod tradiţional, la sfârşitul lunii august, minorităţile naţionale se reunesc la Sighişoara pentru a-şi arăta tradiţiile. (…) Iată că cei care au organizat acest festival au făcut un act de curaj. (…) Modelul european de protecţie a minorităţilor, aşa cum este el astăzi, trebuie să fie păstrat, în ciuda tuturor acestor bulversări’, a arătat prof. Carp.
Istoricul Lucian Nastasă-Kovács a subliniat caracterul cultural al manifestării de la Sighişoara, care pune împreună reprezentanţii comunităţilor din România, fiind totodată un prilej de a da un ascendent unei moşteniri de neimaginat.
În marja festivalului intercultural, care se desfăşoară în perioada 25 – 28 august, are loc Academia Interculturală de Vară Proetnica, ce a debutat în 21 august, la evenimentul de joi fiind prezent unul dintre liderii ştiinţifici ai Academiei, Měto Nowak, consilier al Reprezentantului de Stat pentru Sorbieni, Ministerul Ştiinţei, Cercetării şi Culturii al Landului Brandenburg Germania, care şi-a exprimat satisfacţia că este din nou alături de organizatorii şi de invitaţii festivalului, care celebrează minorităţile.
Conferinţa de joi, care a avut loc la Sala barocă a Primăriei Sighişoara, a fost urmată de prezentarea filmului documentar ‘Revoluţia elenă pe pământ românesc’ de către preşedintele Uniunii, deputatul Dragoş Gabriel Zisopol.
Pe scena din Cetatea medievală Sighişoara au avut loc, în prima zi a festivalului, mai multe spectacole, în prezenţa unui numeros public, oferite de Asociaţia Italienilor din România-RO.AS.IT., Ansamblul artistic ‘Di Nuovo Insieme’, Iaşi, Uniunea Bulgară din Banat, Ansamblul ‘BĂLGĂRCE’ – Arad, Asociaţia Macedonenilor din România, ‘Sonţe’, dansuri şi melodii tradiţionale, Craiova / Băileşti / Urzicuţa, Dolj. Au mai evoluat pe scenă din partea Asociaţiei Liga Albanezilor din România Ansamblul de dansuri albaneze ‘Serenada’, Bucureşti / Craiova, Dolj, precum şi Forumul Democrat al Germanilor din România, Edelweiß, grup de dans şvăbesc, Deta, judeţul Timiş.
Seara s-a încheiat cu un concert extraordinar de muzică grecească susţinut de artistul Ionuţ Galani.
Cea de-a XVIII-a ediţie a Festivalului Intercultural ProEtnica de la Sighişoara este organizată în parteneriat cu Departamentul pentru Relaţii Interetnice al Guvernului României şi cu Consiliul Judeţean Mureş. Finanţatorul evenimentului este Ministerul Culturii. Municipiul Sighişoara sprijină manifestarea din punct de vedere logistic şi pune la dispoziţie domeniul public.
AGERPRES este partener media al Festivalului Intercultural ProEtnica.
