Aniversarea a 50 de ani de la apariţia Programului 3 ‘Tineret’, devenit după Revoluţie Radio România Tineret, respectiv Radio3Net ‘Florian Pittiş’, a avut loc, miercuri, la Bucureşti, în prezenţa fondatorilor, a celor care au lucrat de-a lungul timpului în cadrul programului şi a numeroşi invitaţi.
În cadrul evenimentului, deschis de Sofia Şincan, fondatoarea în 1973 a Programului 3, a avut loc lansarea volumului ‘O legendă a radioului românesc: Programul 3, autor Dan Ursuleanu, ediţie îngrijită şi adăugită de Camelia Stănescu, sub egida editurii Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România (UZPR).
Totodată, a avut loc proiecţia unui film documentar aniversar, urmată de un moment artistic, iar Sofia Şincan a înmânat mai multor invitaţi distincţii şi diplome în semn de recunoştinţă pentru prestigioasa carieră în jurnalism şi contribuţia la evoluţia Radioului din România.
‘Este o mare fericire să trăieşti un asemenea moment. Un jubileu minunat – 50 de ani de la debutul acelui program de radio – Programul 3, pe care l-aţi însoţit încă de la pregătire, la lansare, vreo 20 şi ceva de ani de viaţă şi să păstrezi, să-l predai apoi noii redacţii de emisiuni pentru tineret – Romania Tineret. (…) Să facem în aşa fel ca şi de acum încolo să se vorbească despre Programul 3 de radio, despre Romania Tineret şi despre ‘3Net’ la fel de frumos cum s-a vorbit 20 şi ceva de ani despre Programul 3. (…) Inteligenţa, cultura, bunul-simţ au făcut din voi, din noi toţi, un grup de oameni care au trăit frumos, care s-au înţeles, care s-au respectat întotdeauna. (…) După 1990 Programul 3 a ajutat şi alte compartimente din Radio să capete o valoare în plus. (…) Unii au putut să vină la întâlnirea de astăzi, alţii nu au putut, iar câţiva, din păcate, ne-au părăsit, pentru înălţimi. Astăzi să ne bucurăm că suntem împreună şi să păstrăm în suflet această amintire!’, a declarat Sofia Şincan.
Preşedintele UZPR, Sorin Stanciu, a subliniat că Sofia Şincan i-a fost profesor, iar Radioul, o familie.
‘Mă plec în fata dumneavoastră, în faţa colegilor mei. Vreau să încep cu: ‘Dăm legătura’. (…) Vă consider o familie. Doamna Şincan a fost un profesor pentru mine, şi în ale gazetăriei radioului, dar şi, mărturisesc, politic, pentru că am avut o perioadă de activitate politică. Am învăţat de la doamna Şincan să spun ‘noi’, când trebuia să spun ‘eu’. Dânsa tot timpul a spus ‘noi’, îi mulţumim!’, a spus Sorin Stanciu.
Jurnalista Camelia Stănescu a precizat că a organizat acest eveniment în memoria tuturor colegilor de la Programul 3.
‘În momentul în care am intrat în redacţie aveam 26 de ani, terminasem Facultatea de Limbă şi Literatură Franceză, şi eram printre nişte ‘giganţi’, şi mă simţeam înspăimântător, pentru că dialogul lor era atât de inteligent, atât de plin de umor, de farmec, eram colegă cu cei mai buni profesionişti din radio care fuseseră aduşi la Programul 3 şi îi admiram. (…) În 1973, în primele zile, în care se pregătea Programul 3, m-am dus pe Lipscani, la o librărie, şi am cumpărat un album uriaş, abia am venit cu el acasă. Şi maică-mea m-a întrebat: ‘Dar ce faci cu albumul acesta?’. ‘Fac istoria Programului 3’. Şi ceea ce ai văzut aici este istoria Programului 3, urmărită îndeaproape în presă şi nu numai. (…) Albumul Programului 3 este în momentul de faţă singura sursă documentară – Radioul nu are nimic despre Programul 3′, a explicat jurnalista pentru AGERPRES.
Aceasta a mai precizat că a lucrat la filmul documentar timp de două săptămâni, zi lumină, alături de regizorul Bogdan Mihăilescu de la Animagicfilm, ‘un regizor de o calitate excepţională, care s-a îndrăgostit de Programul 3 lucrând la acest film’.
‘Am lucrat zi lumină, şi pentru mine a fost mai greu, pentru că în paralel am făcut cartea. Cartea e o reeditare – cartea lui Dan Ursuleanu din 2008, reeditată acum, dar adusă în actualitate. (…) Dan a fost un magician al cuvintelor, un om de o cultură extraordinară, un şef de o bunătate deosebită. A lăsat în urmă patru dicţionare, cărţi de umor, cărţi de poveşti pentru copii. O personalitate a Radioului. Cartea a fost lansată sub egida UZPR şi sunt fericită că am găsit un sprijin financiar, pentru că fosta carte am sponsorizat-o eu. UZPR ne-a sprijinit în organizarea acestui eveniment şi implicarea Uniunii a fost minunat, generoasă şi au fost foarte prezenţi cu sufletul. Tot ceea ce s-a făcut s-a făcut cu sufletul’, a arătat Camelia Stănescu.
Profesorul şi jurnalistul Ion Voinea, membru fondator al echipei Programului 3, care s-a alăturat echipei de organizatori, consideră evenimentul aniversar ca fiind o reuşită, pentru că a reunit colegi şi foşti colegi de radio care nu s-au mai întâlnit de mulţi ani, unii dintre aceştia îmbrăţişând în timp alte profesii.
‘Astăzi aniversăm 50 de ani de la fondarea unui program al tineretului, cu şi despre tineri. Acum 50 de ani, pe 12 aprilie mai precis, se inaugura Programul 3, programul tineretului, la care am avut marea onoare şi cinste să particip cu un reportaj realizat în Bucureşti, cu câteva zile înainte de o ninsoare formidabilă. Îmi amintesc că pe 12 martie zăpada era de un metru şi foarte mulţi dintre redactorii şi colaboratorii Radioului n-au putut ajunge la timp la program. Dar, cu toate eforturile, s-a reuşit să se inaugureze acest program. (…) Astăzi mai sunt printre fondatori circa 40, dintre care 15 sunt redactori, ceilalţi – colaboratori din primul val care au fost prezenţi în 1973. (…) Am vrut să fie o ştafetă între generaţii, în sensul în care, alături de cei care au fondat Programul 3, să invităm şi tineri ziarişti care au venit după 1990. (…) Din rândul colaboratorilor am avut succese deosebite, chiar unul dintre colaboratori a ajuns preşedintele – directorul general al Radioului public, este vorba de Dragoş Şeuleanu, prezent la eveniment’, a precizat Ion Voinea, care este în prezent expert în politici sociale europene.
Ion Voinea a amintit despre dezbaterile profesionale din cadrul emisiunii ‘Clubul invitaţilor’, dar şi despre ‘autocenzură – o formă de responsabilitate deosebită din partea redactorilor şi a realizatorilor’.
‘Îmi amintesc cu nostalgie de momentele în care se spunea că nu mai avem voie să pronunţăm anumite cuvine, să nu mai vorbim despre frig, despre foame, despre handicapaţi, despre romi şi atunci, pe bună dreptate, am întrebat: ‘Dar este în programul Radio anunţat’. Şi atunci mi s-a spus: ‘Voinea, trebuie să găseşti o soluţie’. Pentru că se compromitea tot materialul meu care era pe formare profesională. Şi atunci am găsit soluţia – mişcarea de creaţie ştiinţifică şi tehnică pentru tineret. (…) Fiecare era responsabil pentru ceea ce difuza pe post. Îmi amintesc că la cutremurul din 4 martie 1977, eu realizasem o emisiune, ‘Note la purtare în catalogul vârstei’, şi făcusem o anchetă cu doi tineri – un băiat şi o fată – care se certau în bloc. N-am putut să difuzez materialul până nu m-am dus să văd la blocul respectiv dacă ei sunt în viaţă’, a povestit Ion Voinea pentru AGERPRES.
Potrivit acestuia, Radioul public trebuie să păstreze un echilibru în peisajul media de astăzi.
‘Cineva spunea că cei care nu citesc nimic nu ascultă nici radioul, nu se uită nici la televizor, sunt nişte oameni neinformaţi; cine ascultă şi vede mai multe programe este un om dezinformat. (…) Din păcate, această privatizare în domeniul media a dus la polarizarea informaţiilor şi cine plăteşte, ăla comandă muzica. Şi este rolul Radioului public să păstreze un echilibru, să prezinte şi faptele bune, dar şi evenimentele, ştirile. Asistăm la un război între patronii posturilor de televiziune şi de radio şi asta nu face bine, mai ales că există posibilităţi de informare din mai multe surse’, a transmis Ion Voinea.
