Comportamentele abuzive în exercitarea prerogativelor de putere publică ar putea fi incriminate, prevede o propunere legislativă privind reglementarea abuzului de putere şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, actualizat cu modificările şi completările ulterioare.
Propunerea legislativă completează Legea privind Codul penal printr-un nou articol intitulat ‘Abuz de putere contra persoanelor private’, care completează articolul 297 privind abuzul în serviciu.
Obiectul iniţiativei legislative îl constituie incriminarea comportamentelor abuzive în exercitarea prerogativelor de putere publică care au ca rezultat direct sau indirect afectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, a intereselor legitime ale persoanelor fizice sau juridice prin încălcarea ordinii de drept şi a cadrului de reglementare şi funcţionare a autorităţilor şi instituţiilor publice, a normelor procedurale şi a carcaterului obligatoriu al competenţei administrative prin gestionarea atribuţiilor şi puterilor conferite.
Iniţiatorii, un grup de deputaţi PSD, doresc totodată incriminarea nerespectării cadrului normativ de organizare a puterii publice, dată fiind definirea administraţiei publice ca activitate de organizare a aplicării legii sau aplicarea ei în concret.
Potrivit proiectului, fapta unei persoane care exercită prerogative de autoritate publică ori prestează un serviciu public care prejudiciază un drept patrimonial sau nepatrimonial sau aduce atingere unui interes personal se pedepseşte cu închisoare între 2 şi 7 ani şi interzicerea unor drepturi dacă: îşi exercită competenţele de serviciu într-o modalitate contrară cadrului normativ ori fişa postului; îşi depăşeşte competenţele pe care le are; ia măsuri destinate împiedicării executării legii; i-a fost adus la cunoştinţă şi a ignorat cadrul normativ aplicabil; obstrucţionează ori îngreunează îndeplinirea unei îndatoriri importante a entităţii publice în care îşi desfăşoară activitatea sau a altei entităţi publice sau a atribuţiilor unui alt funcţionar public pe care îl determină să facă, să tolereze sau să omită să facă un act în competenţa sa ori un fapt ce intră în sarcina acestuia’.
De asemenea, fapta unei persoane care exercită prerogative de autoritate publică ori prestează un serviciu public care prejudiciază un drept patrimonial sau nepatrimonial sau aduce atingere unui interes personal se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani dacă: comite fapta împotriva unei alte persoane pe motivul apartenenţei acesteia adevărată sau presupusă, la o rasă, grup etnic, naţionalitate, convingeri politice ori religioase; cauzează o tulburare majoră a activităţii unui întreprinzător, persoană fizică sau juridică; săvârşeşte fapta profitând de lipsa de apărare, starea de dependenţă, neputinţă sau lipsă de experienţă a unei persoane.
‘Având în vedere că fenomenul de abuz împotriva intereselor cetăţenilor a ajuns la un nivel alarmant, este necesară intervenţia politicii penale a statului prin incriminarea formelor de abuz de putere care au ca rezultat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, precum şi intereselor legitime private ale persoanelor, ca formă de descurajare a comportamentelor deliberate de abuz contra cetăţenilor. Cetăţenii au relevat neechivoc că au fost abuzaţi de reprezentanţii instituţiilor statului sau de către cei care realizează servicii publice într-o proporţie de peste 90%’, precizează iniţiatorii în expunerea de motive.
Propunerea legislativă a fost depusă la Senat, ca primă Cameră sesizată.
