Parlamentari ai PNL, USR PLUS şi UDMR au depus la Parlament o propunere legislativă de modificare a legii de funcţionare a Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, care prevede separarea funcţiilor de preşedinte al Consiliului de administraţie de cea de director general ai acestor instituţii.
Iniţiatorii proiectului sunt: de la PNL – Gabriel Andronache, Viorel-Riceard Badea, Virgil Guran, de la USR PLUS – Liviu-Ionuţ Moşteanu, Radu-Mihai Mihail şi de la UDMR – Csoma Botond, Turos Lóránd.
Proiectul prevede abrogarea alineatului 3 al articolului 18, care prevede că preşedintele Consiliului de administraţie este directorul general al societăţii.
‘Preşedintele Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, respectiv al Societăţii Române de Televiziune şi directorul general se numesc de către Parlament, în şedinţă comună, dintre membrii titulari ai consiliilor, la propunerea comisiilor permanente de specialitate, cu respectarea procedurilor de audiere şi de vot prevăzute. În vederea propunerii, comisiile permanente de specialitate vor examina cu prioritate, în termen de 7 zile, candidatul recomandat de către membrii titulari ai consiliilor de administraţie. Audierea candidatului se face de către comisii, în prezenţa membrilor consiliului de administraţie respectiv’, prevede propunerea legislativă.
De asemenea, proiectul menţionează că, pe timpul exercitării mandatului, membrii Consiliului de administraţie nu pot avea calitatea de angajaţi ai SRR, respectiv ai SRTv, ei sau rudele lor până la gradul al II-lea inclusiv şi nu pot face parte din consiliul de administraţie al unei societăţi reglementate de legea societăţilor 31/1990, care are activitate în domeniul audiovizualului sau cu care SRR şi SRTv au relaţii de afaceri sau interese contrare.
Proiectul mai prevede că, în cazul în care, la un moment dat, apare situaţia în care nu există nici consiliu de administraţie, nici preşedinte legal constituit şi nici director general, Parlamentul, la propunerea comisiilor permanente de specialitate, numeşte un director interimar, cu mandat bine definit.
Preşedintele Consiliului de administraţie şi directorul general al SRR şi SRTv vor primi o indemnizaţie asimilată funcţiei de ministru şi au dreptul la organizarea unui cabinet, conform Codului administrativ. Ceilalţi membri ai CA vor primi, lunar, o indemnizaţie reprezentând 40% din indemnizaţia brută a preşedintelui CA. Membrii CA au dreptul la decontarea, în condiţiile legii, a cheltuielilor de transport şi cazare, ocazionate de participarea la şedinţele Consiliului de administraţie.
Lucrările Consiliului de administraţie sunt conduse de preşedinte, iar în lipsa acestuia de directorul general sau de cel mai în vârstă membru al consiliului.
În cazul dizolvării Consiliului de administraţie, directorul general rămâne în funcţie până la numirea noului consiliu sau până la numirea unui director general interimar.
Preşedintele Consiliului de administraţie conduce lucrările, coordonează activităţile de control şi supraveghere ce revin consiliului de administraţie şi prezintă rapoarte periodice, situaţiile economice înaintate de directorul general, reprezintă societatea în raport cu organismele internaţionale şi prezintă în comisiile parlamentare de specialitate raportul anual de activitate; asigură transparenţa hotărârilor şi activităţilor CA, exercită orice alte atribuţii prevăzute de regulament.
Comitetul director al societăţilor este compus din directorul general şi din maximum 7 membri cu poziţii de management în interiorul societăţii şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu regulamentul de organizare şi funcţionare. Atribuţiile Comitetului director rămân nemodificate faţă de legea în vigoare.
‘Legea 41/1994 privind funcţionarea principalilor actori din media publică, SRR şi SRTv, produce efecte fără modificări substanţiale din anul 1994. Legea îşi confirmă aplicabilitatea, deoarece pe parcursul acestor aproape trei decenii a permis parcursuri fundamental diferite pentru cele două societăţii ale căror activitate este guvernată prin dispoziţiile sale. În aceeaşi măsură se arată şi necesitatea unei reforme de natură a conduce la implementarea formulelor organizaţionale aplicate cu succes de către alte societăţi de interes naţional’, au arătat iniţiatorii.
Proiectul de află de miercuri în consultare publică la Camera Deputaţilor şi va intra mai întâi în dezbaterea acestui for, iar apoi la Senat, care este cameră decizională.
