Operatorii economici din sectorul agroalimentar vor fi obligaţi să întreprindă măsuri de prevenire a risipei alimentare şi să încarce rapoartele anuale şi planurile privind aceste măsuri pe o platformă online care va fi creată în acest scop până la 1 ianuarie 2025 de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, potrivit unei propuneri legislative depuse la Parlament de mai mulţi deputaţi şi senatori.
Proiectul modifică în acest sens legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare.
‘Prezenta lege îşi propune asigurarea îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare durabilă asumate la nivel european şi internaţional de către România, în ceea ce priveşte prevenirea şi reducerea risipei alimentare. Scopul prezentei legi este stabilirea acţiunilor de prevenire şi reducere a risipei de alimente şi a acţiunilor de promovare aferente, în vederea creşterii utilizării şi valorificării alimentelor de-a lungul lanţului alimentar’, prevede proiectul.
Potrivit propunerii legislative, operatorii economici din sectorul agroalimentar ‘au obligaţia să întreprindă măsuri de prevenire a risipei alimentare’. În legea în vigoare se stipulează doar că aceşti operatori pot să întreprindă măsuri de prevenire a risipei alimentare.
De asemenea, proiectul prevede că operatorii economici implementează măsuri de prevenire şi reducere a risipei alimentare: responsabilizarea pentru diminuarea risipei alimentare pe lanţul agroalimentar, începând cu producţia, procesarea, depozitarea, distribuţia şi comercializarea alimentelor, inclusiv în sectorul de industrie hotelieră şi al serviciilor alimentare; vânzarea cu preţ redus a produselor alimentare aflate aproape de atingerea datei durabilităţii minimale sau a datei limită de consum, după caz, conform legislaţiei în vigoare; redistribuirea alimentelor, prin transfer cu titlu gratuit, pentru consumul uman, către operatorii receptori sau consumatori finali. Fac excepţie produsele alimentare perisabile care vor fi stabilite prin hotărâre a Guvernului.
Operatorii economici trebuie să ia măsuri privind utilizarea produselor alimentare pentru hrana animalelor; valorificarea elementelor şi a substanţelor conţinute în deşeurile alimentare pentru utilizări industriale; direcţionarea produselor alimentare devenite improprii consumului uman sau animal în vederea transformării în compost, a valorificării lor prin transformare în biogaz.
Totodată, produsele alimentare rămase după parcurgerea acestor etape vor fi dirijate către o unitate autorizată de neutralizare.
Proiectul prevede crearea până la 1 ianuarie 2025 a unei platforme naţionale pentru prevenirea şi reducerea risipei alimentare, gestionată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în cadrul căreia operatorii economici vor introduce Rapoartele anuale şi planurile de diminuare a risipei alimentare. Încălcarea obligaţiei de încărcarea electronică a rapoartelor va fi sancţionată cu amendă de la 10.000 lei la 40.000 de lei, cu excepţia microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici.
Operatorii economici trebuie să realizeze demersurile necesare pentru încheierea unui contract cadru cu operatori receptori pentru transferul cu titlul gratuit al alimentelor. Aceştia vor implementa măsuri de informare şi responsabilizare pentru salariaţi pentru diminuarea risipei alimentare pe lanţul agroalimentar, începând cu producţia, procesarea, depozitarea, distribuţia şi comercializarea alimentelor, inclusiv în sectorul de industrie hotelieră şi al serviciilor alimentare şi vor informa consumatorii despre obiceiurile de consum responsabile, mai prevede proiectul.
Actul normativ mai menţionează că operatorii economici nu pot face în mod deliberat improprii pentru consum produsele agroalimentare nevândute, încă bune pentru consum.
În plus, ‘operatorii economici din industria ospitalităţii vor facilita consumatorilor finali să ia, fără costuri suplimentare şi în condiţii corespunzătoare de ambalare, alimentele pe care nu le-au consumat, la finalul meselor servite, şi vor informa despre această posibilitate în mod clar şi vizibil în meniu’, mai prevede proiectul.
Proiectul prevede şi obligaţia autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice de a lua măsuri de prevenire şi diminuare a risipei alimentare atunci când, în cadrul activităţii desfăşurate, rămân sau pot rămâne surplusuri de alimente.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va fi obligat să publice pe website-ul propriu date relevante anuale cu privire la progresele făcute pentru prevenirea şi diminuarea risipei alimentare. Ministerul şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor vor realiza campanii de informare în acest scop.
Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în consultare cu Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor, vor realiza, în termen de un an, o strategie naţională pentru prevenirea şi reducerea risipei alimentare, care trebuie actualizată cu o periodicitate de cel mult cinci ani, mai prevede proiectul.
Proiectul a fost semnat de peste 100 de parlamentari de la toate partidele, între iniţiatori fiind deputaţii Diana Buzoianu, Florin Alexandru Alexe, Bogdan-Gruia Ivan şi Zoltán Miklós.
Deputatul USR Diana Buzoianu a motivat, într-un comunicat, necesitatea acestui proiect, menţionând că ‘în România, peste 150.000 de copii merg în fiecare seară flămânzi la culcare’, în timp ce 2,55 milioane de tone de mâncare sunt aruncate anual.
‘Ne trebuie un mecanism prin care alimentele aflate în stare bună de consum să ajungă la oamenii în nevoie, iar în acest scop avem nevoie de un cadru legislativ clar. Risipa alimentară globală generează 8% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră, un impact imens asupra climei şi asupra societăţii, în ansamblul ei.(…) Aruncând atât de multă mâncare la gunoi, românii aruncă de fapt o mare parte din salariu la gunoi. Faceţi acest exerciţiu: un român câştigă în medie aproximativ 4.000 de lei şi cheltuie pe mâncare, în medie, o treime din această sumă. Între 30% şi 50% din mâncarea pe care o cumpără o aruncă, apoi, la gunoi în fiecare lună. Deci, lunar, aruncă la gunoi între 400 şi aproximativ 670 de lei. Peste 5000 de lei pe an’, a explicat deputatul USR, conform sursei citate.
Actul normativ va intra mai întâi în dezbaterea Senatului, Camera Deputaţilor fiind for decizional.
