Contravaloarea procedurii de întrerupere a sarcinii la cerere va fi suportată din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate dacă sarcina a survenit în urma unui raport sexual cu privire la care s-a introdus o plângere penală pentru săvârşirea infracţiunii de viol, precum şi în alte două situaţii, prevede o propunere legislativă care vizează garantarea dreptului la proceduri de întrerupere a sarcinii în siguranţă, depusă la Parlament.
Propunerea legislativă vizează modificarea şi completarea Legii nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi a Legii drepturilor pacientului nr. 46 din 21 ianuarie 2003.
Potrivit propunerii legislative, pe lângă situaţiile care constituie avort terapeutic, din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate se suportă contravaloarea procedurii de întrerupere a sarcinii la cerere în trei situaţii: sarcina a survenit în urma unui raport sexual, cu privire la care s-a introdus o plângere penală pentru săvârşirea unei infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale prevăzute de Legea 286/2009 privind Codul penal; persoana solicitantă a procedurii nu a împlinit vârsta de 18 ani; persoana solicitantă a procedurii nu realizează venituri sau primeşte beneficii de asistenţă socială şi/sau, după caz, servicii sociale, în conformitate cu prevederile Legii nr. 292/2011 a asistenţei sociale.
În cazul refuzului acordării serviciilor medicale, medicul se va asigura că viaţa sau sănătatea persoanei în cauză nu este pusă în pericol şi, în măsura în care refuzul este bazat pe încălcarea convingerilor sale morale, va informa persoana în cauză cu privire la posibilitatea efectuării procedurii de către un alt coleg sau în altă unitate medicală din sistemul de sănătate public din acelaşi judeţ, inclusiv pentru procedurile medicale la cerere.
Potrivit propunerii, este interzis refuzul acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului public de sănătate, în situaţia în care medicul în cauză efectuează procedura solicitată de pacient in unităţile medicale din sistemul de sănătate privat, cu excepţia situaţiei în care acesta nu dispune în unităţile medicale din sistemul de sănătate public de resursele necesare pentru a efectua procedura solicitată.
Pacientul va avea dreptul la informaţii, educaţie şi servicii medicale necesare dezvoltării unei vieţi sexuale normale şi sănătăţii reproducerii, fără nicio discriminare.
În acest sens, Ministerul Sănătăţii elaborează, cu sprijinul organizaţiilor guvernamentale, neguvernamentale şi al asociaţiilor de profil, o platformă online care include informaţii cu privire la metode de planificare familială, metode contraceptive şi proceduri de întrerupere a sarcinii în condiţii de siguranţă. Metodologia de elaborare a platformei se stabileşte prin ordin al ministrului Sănătăţii.
Va fi interzisă discriminarea sau transmiterea unor indicaţii nefondate din punct de vedere ştiinţific cu privire la caracteristicile sau consecinţele medicale ale unui avort, prin orice mijloace, inclusiv online, cu scopul de a induce în eroare şi a descuraja întreruperea cursului unei sarcini.
În expunerea de motive, iniţiatorii atenţionează, între altele, că pentru efectuarea unei întreruperi de sarcină la cerere femeile sunt îndrumate spre clinici private, unde costul acestei proceduri poate fi şi de 7 ori mai mare, comparativ cu preţurile unităţilor medicale din sistemul public pentru aceeaşi procedură.
‘Dreptul femeilor de a decide dacă doresc sau nu să aibă copii trebuie să fie garantat, or în acest moment cercetările realizate de organizaţii neguvernamentale arată că accesul la această procedură este departe de a fi garantat – fie că vorbim de refuzul managerilor de spitale şi al medicilor de a efectua întreruperile de sarcină, de costurile importate ale acestuia sau de abuzurile fizice sau emoţionale suferite de femeile care îndrăznesc să aleagă să nu păstreze o sarcină’, se mai arată în expunerea de motive.
Iniţiatorii propunerii legislative sunt deputaţii neafiliaţi Oana-Alexandra Cambera, Simina-Geanina-Daniela Tulbure şi Andrei-Răzvan Lupu, aceasta fiind semnată de parlamentari PNL, USR, PSD, UDMR, neafiliaţi. Senatul este prima cameră sesizată în acest caz.
