O schemă de ajutor de stat pentru cultivatorii de căpşune a fost elaborată de parlamentarii UDMR într-un proiect de lege, depus, miercuri, la Parlament.
Deputatul UDMR Magyar Lorand, unul dintre iniţiatorii proiectului, a subliniat că în trecut producătorii de căpşune au suferit numeroase discriminări, deoarece nu au fost incluşi nici în categoria fructe şi nici la legume în schemele de ajutor de minimis.
El a precizat că, potrivit proiectului de lege, producătorii de căpşune care îşi desfăşoară activitatea ca persoane fizice autorizate (PFA), întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, persoane juridice şi cooperative agricole ar urma să beneficieze de sprijin financiar în valoare de 10.000 lei/ha, în măsura în care cultivă căpşune pe o suprafaţă de cel puţin 0,3 hectare sau pe o suprafaţă destinată cultivării în spaţii protejate de cel puţin 500 mp.
‘O altă condiţie care trebuie îndeplinită este obţinerea producţiei de cel puţin 5.000 kg/ha de pe aceste suprafeţe şi comercializarea de cel puţin 3.000 kg/ha până la data de 1 noiembrie a anului în curs. Producţia de căpşune are o importanţă semnificativă pentru agriculturi locali nu numai în Satu Mare, ci şi în multe părţi ale Transilvaniei. Generează locuri de muncă, stimulează comerţul local şi implicit contribuie la dezvoltare rurală. Prin urmare, sprijinirea producătorilor de căpşune printr-o schemă de ajutor de stat poate contribui la susţinerea acestui sector vital. Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, în anul 2021, la nivelul întregii ţări, s-au înfiinţat căpşuni pe o suprafaţă de doar circa 2.000 ha. Statisticile arată că tendinţa de scădere a producţiei de căpşune a fost în medie de 100 de hectare pe an în ultimii 7 ani’, a precizat într-un comunicat de presă deputatul UDMR, membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.
Deputatul a adăugat că, deşi în 2016 s-a obţinut o producţie de 23.000 de tone de căpşune pe 2.700 de hectare, în 2021 s-au recoltat doar 18,5 mii de tone de căpşune pe aproape 2.000 de hectare, în condiţiile în care România importă din străinătate, în special din Grecia, Turcia şi Bulgaria. Scopul proiectului de lege este de a reduce exporturile de căpşune în România şi de a stimula cultivarea autohtonă.
Potrivit proiectului, pentru a fi eligibili la acordarea ajutorului de stat pentru producţia de căpşune, producătorii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii: să solicite ajutorul de stat prevăzut de prezenta lege; să fie înregistraţi în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafeţele cultivate cu căpşune, în anul 2023; să prezinte un certificat de atestare fiscală, nu mai vechi de 30 de zile, din care să reiasă lipsa datoriilor la bugetul de stat; să deţină şi să exploateze suprafeţe cultivate cu căpşune de cel puţin 0,3 ha inclusiv, iar suprafaţa destinată cultivării în spaţii protejate să fie de cel puţin 500 mp inclusiv; să obţină o producţie de minimum 5.000 kg/ha din care să comercializeze cel puţin 3.000 kg/ha până la data de 1 noiembrie a anului de cerere; să nu se afle în reorganizare, lichidare sau faliment la data accesării ajutorului de stat fără a fi emisă o decizie definitivă a instanţelor judecătoreşti de constatare a falimentului până la această dată.
Sumele acordate cu titlu de ajutor de stat în condiţiile prezentei legi nu sunt supuse executării silite prin poprire în cazul în care împotriva beneficiarilor acestora a fost pornită procedura de executare silită, prevede proiectul.
Ajutorul de stat instituit prin prezenta schemă se acordă pe o perioadă de 3 ani pentru producţia autohtonă şi o singură dată pe an.
Valoarea ajutorului de stat care se acordă beneficiarilor este de 10.000 lei/ha, fără ca această sumă să depăşească 100.000 lei.
Fondurile necesare se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Cererea de plată pentru acordarea ajutorului de stat se depune la sediul centrelor judeţene/ municipiului Bucureşti ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură.
Proiectul de lege a fost depus la Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.
