Consiliul General al Capitalei urmează să dezbată în şedinţa de marţea viitoare două proiecte de hotărâre care prevăd în investiţii în valoare totală de peste 1,5 miliarde de lei pentru modernizarea sistemelor de măsurare a energiei termice, dar şi pentru implementarea unor noi sisteme automatizate la nivelul punctelor termice.
Primul proiect prevede aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici, în vederea realizării proiectului ‘Modernizarea sistemelor de măsurare a energiei termice’.
Urmează să fie instalate 40.009 contoare de energie termică, dintre care 34.454 pe circuitul secundar (blocuri, imobile, agenţi economici), 1.200 pe circuitul primar (puncte termice, blocuri, agenţi economici), 106 în centrale termice, 21 la CT Casa Presei.
Valoarea totală a investiţiei este 720 de milioane de lei, TVA inclus, dintre care lucrările de construcţii şi montaj reprezintă 200 de milioane de lei. Durata de realizare a obiectivului de investiţii este estimată la 48 de luni. Se propune următoarea eşalonare a investiţiei: 79 de milioane de lei în primul an şi câte 213 milioane în următorii trei ani.
Conform referatului de aprobare, obiectivul proiectului este modernizarea sistemelor de măsurare a energiei termice, implementarea unui sistem informatic în vederea citirii de la distanţă a mijloacelor de măsurare a energiei termice şi modernizarea/înlocuirea armăturilor, zonei de liniştire aferente fiecărei bucle de contorizare şi a regulatoarelor de presiune diferenţială, necesare în echilibrarea hidraulică a instalaţiei de încălzire.
Potrivit raportului de specialitate, sistemul de contorizare a energiei termice livrate la consumatori este format din sisteme de măsurare a energiei termice având în cea mai mare parte o vechime de peste 15 ani, cu un grad avansat de uzură.
‘Verificarea metrologică şi repararea acestora se realizează cu costuri mari motivat de lipsa subansamblelor componente noi ce fac obiectul aprobărilor de model, precum şi a pieselor de schimb noi ce nu se mai produc. De asemenea, citirea acestora în vederea facturării se realizează lunar, greoi, printr-un sistem portabil de achiziţie şi preluare date în sectoarele 1, 2, 3, 4, 5 şi un sistem de transmisie date la distanţă în sectorul 6. Totodată, este necesară cunoaşterea şi gestionarea eficientă a consumului de energie termică la nivel de branşament, precum şi realizarea bilanţurilor de producţie la nivel de punct termic. Reglajul hidraulic se realizează manual’, se explică în raport.
Implementarea proiectului va permite modernizarea sistemelor de măsurare a energiei termice, implementarea unui sistem integrat de măsurare a consumurilor, de echilibrare hidraulică a instalaţiilor, de citire a datelor de la contoare, utilizând o infrastructură de colectare şi transmisie date în reţea fixă şi de analiză/raportare a datelor cu ajutorul unei platforme informatice dedicate, se arată în document.
Al doilea proiect prevede aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici în vederea implementării unor noi sisteme automatizate pentru punctele termice şi a unui nou sistem de supraveghere şi conducere operativă pentru punctele termice, modulele, nodurile şi centralele termice, precum şi pentru dispeceratele din administraţia Companiei Termoenergetica.
Proiectul are o valoare totală de 814 milioane de lei, TVA inclus, dintre care lucrările de construcţii şi montaj reprezintă 287 milioane lei. Este vorba despre un total de 1.103 sisteme, dintre care 647 pentru puncte termice, 308 pentru module termice, 96 pentru noduri termice, 46 pentru centrale termice de cvartal, iar cinci pentru centrale termo-electrice.
Durata de realizare a investiţiei este estimată la 60 de luni. Investiţia este eşalonată pe cei cinci ani, astfel încât în primul an sunt prevăzuţi 81 de milioane de lei, în cei de-al doilea, al treilea şi al patrulea câte 195 de milioane de lei, iar în al cincilea 17 milioane de lei.
Conform raportului de specialitate, la nivelul punctelor termice există un număr ridicat de echipamente defecte – vane de reglare a temperaturii, convertizoare ale pompelor, senzori de temperaturi şi presiune, module de expansiune şi staţii de tratare a apei. Majoritatea acestora au fost montate începând cu anul 2006 şi au depăşit durata medie de exploatare, crescând incidenţa defectelor apărute.
‘Având în vedere faptul că la acest moment există un număr important de locaţii cu automatizare de generaţie trecută, este absolut necesară existenţa unei investiţii în modernizarea echipamentelor din acest sistem. Această necesitate reiese şi din faptul că există locaţii neautomatizate sau locaţii ce nu au automatizări compatibile cu SCADA (cele cu echipamente neintegrabile precum Sauter, Honeywell), locaţii cu pompe fără convertizor de frecvenţă sau cu convertizor de frecvenţă defect, acestea contribuind semnificativ la creşterea costurilor cu energie electrică achiziţionată’, indică raportul.
