Alpinistul Alex Găvan anunţă că proiectul de lege pentru protejarea pădurilor din Ilfov a primit aviz favorabil din partea Comisiei de mediu a Consiliului Economic şi Social.
‘Suuuper veste. Proiectul nostru de lege pentru protejarea pădurilor din Ilfov a primit aviz favorabil din partea comisiei de mediu a Consiliului Economic şi Social, organism al Parlamentului şi Guvernului României. Solicită şi tu, te rog, politicienilor şi autorităţilor, protejarea pădurilor din Ilfov şi începerea neîntârziată a demersurilor pentru crearea Centurii Verzi Bucureşti-Ilfov: www.centuraverde.ro/#semneaza. Şi dă, te rog, vestea mai departe’, scrie Alex Găvan, pe Facebook.
Zeci de artişti, jurnalişti, cercetători, organizaţii neguvernamentale şi grupuri civice au pus bazele platformei ‘Împreună pentru Centura Verde’, cu scopul de a convinge autorităţile să extindă suprafaţa împădurită din jurul Capitalei.
Potrivit iniţiatorilor, un prim pas concret este proiectul legislativ, înregistrat la Parlamentul României, şi care vizează protejarea pădurilor din judeţul Ilfov. Totodată, platforma civică ‘Împreună pentru Centura Verde’ invită cetăţenii să se alăture prin semnarea petiţiei adresată politicienilor şi autorităţilor, cărora li se cer printre altele: adoptarea şi promulgarea proiectului de lege pentru protejarea pădurilor din Ilfov; un Plan integrat al Primăriei Municipiului Bucureşti şi Consiliului Judeţean Ilfov pentru combaterea poluării, plan care să includă şi Centura Verde Bucureşti-Ilfov; includerea centurii verzi în Planul de Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov 2021-2027.
‘Centura Verde Bucureşti-Ilfov reprezintă un proiect pe care dacă nu îl tratăm acum cu maximă prioritate şi seriozitate, viitorul ni-l va impune oricum, la un cost de sănătate, economic, ecologic şi etic nemăsurabil. Centura Verde Bucureşti-Ilfov are nevoie de susţinători asumaţi care să o transforme în realitate. Iar asta presupune ‘deschiderea ochilor’ tuturor factorilor de decizie relevanţi, actuali sau potenţiali, indiferent de partidul din care ei fac parte şi conştientizarea lor profundă asupra faptului că trebuie să îşi dea mâna pentru realizarea acestui obiectiv’, se arăta într-un comunicat transmis de organizaţiile de mediu, pe 18 aprilie.
Iniţiatorii platformei sunt: Alex Găvan – alpinist de altitudine & conservaţionist, şi Florin Stoican – preşedintele asociaţiilor Kogayon şi Parcul Natural Văcăreşti.
Un raport din 2020 al Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP) arată că locuitorii Bucureştiului ar putea avea o speranţă de viaţă mai lungă cu patru ani dacă autorităţile şi-ar îndeplini ţintele deja asumate pentru combaterea poluării.
De altfel, Bucureşti se află în Top 3 al celor mai poluate capitale din Uniunea Europeană, înregistrând şi cele mai mari pierderi bugetare asociate cu tratarea bolilor cauzate sau înrăutăţite de poluarea aerului, cu o pierdere anuală de 6,35 miliarde de euro. De asemenea, Capitala de află pe ultimul loc în UE la suprafaţa de spaţiu verde pe cap de locuitor, cu aproximativ 7-9 mp, faţă de 26 mp, cât ar trebui să existe potrivit legii.