Un grup de parlamentari PSD, printre care doi foşti miniştri ai Culturii, au depus o propunere legislativă privind ‘Legea bibliotecilor’, proiect care reglementează cadrul general de organizare şi funcţionare a sistemului naţional de biblioteci din România, patrimoniul bibliotecilor şi modul de administrare a acestuia, finanţarea bibliotecilor, statutul personalului bibliotecilor, precum şi drepturile şi obligaţiile utilizatorilor.
‘Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de biblioteci din România sunt şi rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute în prezenta lege’, prevede proiectul.
Statul garantează funcţionarea bibliotecilor în conformitate cu prevederile Constituţiei României, republicată, privind dreptul la informaţie şi accesul la cultură, potrivit proiectului. De asemenea, după forma de constituire şi administrare a patrimoniului, bibliotecile sunt de drept public şi de drept privat.
Bibliotecile de drept public se înfiinţează şi se organizează în subordinea autorităţilor şi instituţiilor publice şi funcţionează potrivit regulamentelor proprii aprobate de aceste autorităţi sau instituţii. Bibliotecile de drept privat se înfiinţează de către persoane juridice de drept privat sau persoane fizice de drept privat şi se organizează şi funcţionează în condiţiile prezentei legi.
După forma de organizare, bibliotecile pot fi cu personalitate juridică sau fără personalitate juridică. După gradul de acces la colecţii şi servicii, bibliotecile pot fi cu acces nelimitat sau cu acces limitat. După structura colecţiilor, bibliotecile pot fi enciclopedice sau specializate.
În bibliotecile de drept public consultarea colecţiilor şi a bazelor de date proprii este gratuită.
Bibliotecile de drept public oferă serviciile stabilite prin regulamentele proprii de organizare şi funcţionare, în condiţiile legii, pe bază de tarife, cu avizul autorităţii finanţatoare. Bibliotecile de drept public pot fi desfiinţate doar în cazul încetării activităţii autorităţilor sau instituţiilor care le-au înfiinţat sau finanţat şi numai în condiţiile preluării întregului patrimoniului lor de către o altă bibliotecă de drept public.
Sistemul naţional de biblioteci, în raport cu funcţiile şi atribuţiile acestora, este structurat astfel: Biblioteca Naţională a României, Biblioteca Academiei Române, bibliotecile centrale universitare, bibliotecile universitare, bibliotecile specializate, bibliotecile publice şi bibliotecile şcolare.
Din categoria bibliotecilor publice fac parte Biblioteca Metropolitană Bucureşti, bibliotecile judeţene, bibliotecile municipale şi orăşeneşti, bibliotecile comunale şi bibliotecile publice de drept privat.
‘Având în vedere cele de mai sus, putem constata că Legea bibliotecilor nr. 334/2002 nu mai răspunde noilor cerinţe şi realităţi din domeniu. Prin acest proiect de lege propunem actualizarea terminologiei de specialitate, definirea de noi concepte, definirea de roluri noi pentru biblioteca publică de drept public, întărirea caracterului legii ca şi formă unică care să guverneze sistemul de biblioteci din România. Totodată, propunem protejarea instituţiei bibliotecare în vederea asigurării unitare a accesului la informaţie şi cultură al tuturor cetăţenilor’, subliniază în expunerea de motive deputatul PSD Ionuţ Vulpescu, fost ministru al Culturii.
Alte prevederi ale proiectului de lege vizează specificarea dreptului bibliotecilor de a se organiza în consorţii în vederea partajării resurselor, actualizarea funcţiilor specifice fiecărui tip de bibliotecă din cadrul Sistemului naţional de biblioteci şi funcţionarea Comisiei Naţionale a Bibliotecilor sub autoritatea Ministerului Culturii, adaugă acesta, în numele iniţiatorilor, printre care se numără senatorul PSD Lucian Romaşcanu, fost ministru al Culturii.
‘Având în vedere rolul pe care îl au în dezvoltarea competenţelor digitale, considerăm necesară o anexă privind dotările minime cu echipament IT&C pentru fiecare categorie de bibliotecă. De asemenea, având în vedere noile medii folosite pentru exprimarea artistică şi culturală, considerăm oportună introducerea culturii digitale, alături de cultura scrisă, în categoria bunurilor culturale. Nu în ultimul rând, proiectul de lege prevede menţionarea rolului de coordonator metodologic pentru biblioteci şcolare a bibliotecii Casei Corpului Didactic şi introducerea, alături de bibliotecile şcolare, a centrelor de documentare şi informare (CDI), care funcţionează în unităţile de învăţământ preuniversitar de peste 15 ani’, se mai arată în expunerea de motive.
Potrivit datelor prezentate de iniţiatori, în 2019 bibliotecile din România aveau în colecţii un număr de 16.853.941 volume, iar în acelaşi an erau achiziţionate un număr de 1.757.503 de volume, faţă de un minim necesar legal de 9.618.846 volume. Această continuă subfinanţare a achiziţiei de publicaţii pentru biblioteci, adaugă aceştia, a condus la o scădere a numărului de cititori de la aproximativ 10.000.000, la numai 3.101.970 în 2019. în mod evident, această subfinanţare se răsfrânge asupra pieţei de carte şi a întregului lanţ economic care rezidă din aceasta: editor, tipograf şi librar.
Propunerea legislativă a fost depusă la Senat, ca primă Cameră sesizată.
