Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti a semnat un protocol cu Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti în vederea promovării Dâmboviţei ca rezervor de biodiversitate pentru zone verzi-albastre situate în proximitatea râului.
Directorul executiv al asociaţiei, Dan Bărbulescu, a precizat, pentru AGERPRES, că protocolul a fost semnat miercuri, iar, începând de anul viitor, pe segmentul de râu care are legătură cu Parcul Văcăreşti şi cu zonele din aval vor fi demarate activităţi de monitorizare a faunei, de îngrijire a vegetaţiei, se vor face plantări pilot şi vor fi montate facilităţi pentru faună.
‘Pornind de la exemplul altor oraşe care şi-au transformat aceste canale, cum este şi Dâmboviţa, în adevărate zone de biodiversitate, pentru oameni, pentru iniţiative, zone de petrecere a timpului liber, cu piste de bicicletă, cu plimbări, cred că şi Bucureştiul are această oportunitate. Interesul nostru este ca în acest demers să nu se neglijeze aspectul legat de biodiversitate şi am demarat deja primele acţiuni în acest sens. Am semnat miercuri un protocol de colaborare cu Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement, care este administratorul spaţiilor verzi de-a lungul Dâmboviţei, şi pe segmentul care are legătură cu Parcul Văcăreşti şi cu zonele din aval, care ajung până spre Glina, anul viitor vom avea un proiect în premieră prin care vom demara activităţi de monitorizare a faunei, activităţi de îngrijire a vegetaţiei, plantări pilot, montare de facilităţi pentru faună’, a precizat Bărbulescu.
El a menţionat că asociaţia doreşte o mai bună conectare a Dâmboviţei cu Parcul Natural Văcăreşti, aceasta fiind ‘singura soluţie’ pentru păstrarea lui ‘în forma actuală’. Un alt obiectiv este acela de a creşte gradul de conştientizare privind contribuţia acestui canal, din punct de vedere natural şi al biodiversităţii, la viaţa celorlalte zone verzi-albastre ale Capitalei.
‘Bucureştiul are multe spaţii verzi şi unele dintre ele foarte interesante, însă ele sunt izolate. Dacă luăm majoritatea parcurilor mari, care sunt şi rezervoare de biodiversitate, că ne referim la Parcul Herăstrău sau la Parcul Tineretului sau la Parcul Natural Văcăreşti, ele sunt parcuri doar în interiorul limitelor lor, doar în interiorul gardurilor acestora. Or, credem noi, Bucureştiul, la nivel de administraţie, trebuie să-şi schimbe această strategie şi să încerce să-şi unească, să-şi conecteze toate aceste zone prin intermediul vegetaţiei şi al reţelelor care există în momentul de faţă, astfel încât această infrastructură verde-albastră să funcţioneze cât mai bine’, a precizat directorul executiv al asociaţiei.
Dan Bărbulescu a adăugat că viaţa oamenilor dintr-un oraş depinde în mod direct de biodiversitatea acelui loc şi, în ultimii ani, infrastructura verde a unei localităţi a devenit din ce în ce mai importantă atât din punct de vedere turistic, cât şi al investiţiilor.
‘O biodiversitate cât mai bine reprezentată, o biodiversitate care are capacitatea să circule, să se schimbe, să fie şi din categoria zonelor umede şi din categoria pădurilor urbane, a pajiştilor cu flori, oferă servicii ecosistemice care sunt esenţiale pentru bunăstarea oamenilor care trăiesc în oraş. Şi dacă acum 20 – 30 de ani oraşele culturale, oraşele-muzeu erau considerate foarte atrăgătoare pentru turism şi pentru dezvoltare, cine nu merge la Veneţia sau la Barcelona sau Paris, în ultima vreme evoluţia oraşelor implică tot mai mult atenţie pe ce înseamnă infrastructură verde, spaţii verzi accesibile pentru a merge, biodiversitate. Nu zic că elementul cultural nu este important, Doamne fereşte, dar există această tendinţă globală, pentru că s-au făcut studii care arată că oraşele, cu cât sunt mai verzi, iar această verdeaţă este accesibilă, cu atât sunt mai îndrăgite de oamenii care locuiesc acolo. Şi sunt căutate şi de investitori şi de familii cu copii şi aşa mai departe’, a explicat el.
Potrivit lui Bărbulescu, majoritatea oraşelor occidentale au strategii de biodiversitate. El a dat ca exemplu Praga, care în urmă cu 3 – 4 ani avea peste 70 de arii naturale protejate, Budapesta, Berlinul.
‘Acest element reprezentat de biodiversitate tinde să capete tot mai multă importanţă în dezvoltarea, în strategiile de dezvoltare a oraşelor. Şi, pentru aceasta, noi am lansat anul trecut Reţeaua Naţională de Arii Naturale Urbane, adică un proiect prin care promovăm, monitorizăm şi încercăm să conservăm zone cu potenţial natural, arii naturale urbane din România. Sunt vreo 15 oraşe prinse în această reţea în care lucrăm cu grupuri de iniţiativă şi organizaţii neguvernamentale, fie că vorbim de Braşov, de Cluj, de Timişoara, de Iaşi, de Reşiţa, dar şi în Bucureşti. Pornind de la exemplul Parcului Natural Văcăreşti, anul viitor vom dezvolta activităţi într-o zonă care e foarte frumoasă şi are potenţial mare din acest punct de vedere. Se cheamă Pajiştea Petricani, situată pe malurile Colentinei. Pe lângă aceasta mai avem în vedere Pădurea Băneasa, care, la fel, este un spaţiu extraordinar şi un rezervor de biodiversitate fantastic. Este printre puţinele păduri urbane, un ciot de pădure de fapt, care a mai rămas din Codrii Vlăsiei (100.000 de hectare), acum pădurea are 1.000 de hectare, dintre care 300 în proprietate publică’, a precizat directorul executiv al Asociaţiei Parcul Natural Văcăreşti.
Conform acestuia, totodată, Lacul Morii este ‘o zonă fantastică, aproape o deltă’, iar valea Colentinei, există zone unde asociaţia colaborează cu Primăria Sectorului 2 sau cu Romsilva.
El a anunţat că, sâmbătă, la ora 11,00, se va deschide un traseu de vizitare în Pădurea Băneasa.
‘Este un eveniment pe care l-am creat alături de Regia Naţională a Pădurilor şi este sprijinit de Fundaţia Comunitară Bucureşti. Încercăm să adunăm în demersul nostru factori interesaţi, fie că vorbim de primăriile de sector, avem o colaborare bună cu primăria de sector, fie că vorbim de regii, cum este Romsilva, sau de Apele Române sau de ALPAB, tocmai pentru a putea să le explicăm că natura, că biodiversitatea creşte calitatea vieţii oamenilor şi ar putea să reprezinte o oportunitate extraordinară pentru dezvoltarea oraşului’, a menţionat Bărbulescu.
