Situaţia de la Spitalul Municipal Aiud, unde 67 de cadre medicale angajate pe perioada pandemiei riscă să rămână fără loc de muncă din iunie, după expirarea contractelor, ar fi putut fi soluţionată de către conducerea unităţii medicale şi a administraţiei locale, susţin social-democraţii din Alba, potrivit unui comunicat transmis, marţi, AGERPRES.
‘Întreaga vină e a Primăriei Aiud care, alături de conducerea unităţii medicale, nu a acţionat pentru binele pacienţilor şi pentru creşterea calităţii serviciilor medicale. Managerul spitalului trebuia să constituie o nouă organigramă, să organizeze examene pentru aceste posturi, să angajeze inclusiv medici, să presteze servicii medicale pentru populaţie, să le dezvolte, iar apoi să solicite bani, conform prevederilor legale, Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate, aflate în subordinea Casei Naţionale de Asigurări Sănătate’, a declarat, potrivit sursei citate, senatorul PSD de Alba, Călin Matieş.
La rândul său, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a transmis, se arată în comunicat, că Ministerul Sănătăţii a creat cadrul legal pentru ca personalul medical angajat în pandemie să fie păstrat în sistem şi, de asemenea, că în Parlament există un proiect de lege prin care aceşti angajaţi să poată lucra, în continuare, prin contracte de muncă fără durată limitată.
‘De asemenea, trebuie respectate toate prevederile legale privind ocuparea posturilor. Cadrele medicale de la Aiud şi-au demonstrat utilitatea şi au făcut mari eforturi pentru tratarea oamenilor din tot judeţul Alba. A fost rândul conducerii unităţii medicale şi a primăriei, în subordinea căreia se află spitalul, să continue demersurile legale pentru menţinerea lor în activitate’, a declarat, potrivit sursei menţionate, ministrul Sănătăţii.
PSD Alba a menţionat că, doar pe durata pandemiei, Spitalul Municipal Aiud a primit de la Ministerul Sănătăţii circa 4 milioane de euro pentru proiecte de investiţii şi că toate cheltuielile efectuate au fost decontate, iar toate necesităţile financiare au fost acoperite integral.
‘Nu exista risc privind apariţia unui deficit bugetar dacă strategia spitalului era de dezvoltare a serviciilor medicale. Dezvoltarea activităţii spitalului şi, implicit, creşterea valorii contractului cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Alba înseamnă acoperirea din propriile surse a oricărui posibil deficit bugetar. Mai mult, doar din luna octombrie 2022 decontarea sumelor prevăzute în contractul cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Alba se va face exclusiv corespunzător serviciilor raportate şi nu în baza cheltuielilor efective, aşa cum este cazul acum şi cum a fost cazul în ultimii 2 ani, pe perioada pandemiei’, se mai susţine în comunicatul organizaţiei Alba a PSD.
Social-democraţii mai arată că la Spitalul Municipal Aiud există deficit de personal chiar şi în condiţiile angajării celor 67 de cadre medicale cărora le expiră contractul de muncă în 6 iunie.
‘Toate celelalte unităţi sanitare din judeţ au organizat examene pentru angajaţii din timpul pandemiei şi au reuşit să gestioneze situaţia corespunzător. Probleme şi proteste sunt doar la Aiud, exclusiv din cauza factorilor locali de decizie care nu au gestionat situaţia corespunzător’, au mai susţinut cei de la PSD Alba.
Zeci de persoane care au fost angajate pe perioada pandemiei la Spitalul Municipal Aiud, unitate care a funcţionat ca spital suport pentru bolnavii COVID din Alba, au protestat joi în curtea unităţii, nemulţumite că din 6 iunie rămân fără loc de muncă.
‘Ne-aţi angajat când eraţi disperaţi, ne-aţi folosit şi acum ne aruncaţi’ – era mesajul inscripţionat pe un banner purtat de protestatari. Oamenii susţin că cei angajaţi temporar, asemenea lor, la spitalele din Alba Iulia, Blaj şi Cugir au fost încadraţi.
În lipsa fondurilor de la bugetul local, conducerea unităţii a susţinut că ar fi normală o asigurare a finanţării de la centru pentru încă cel puţin 6 luni.
Reprezentanţii Primăriei susţin că sunt ‘în imposibilitatea legală’ de a-i păstra angajaţi pe cei 67 de oameni (asistenţi şi îngrijitori) deoarece nu au posturi vacante, iar menţinerea lor s-ar fi putut face respectând limita creditelor bugetare aprobate. AGERPRES / (AS – autor: Marinela Brumar, editor: Marius Frăţilă)
