Partidele au primit anul trecut 253 de milioane de lei din subvenţii, cei mai mulţi bani din istoria finanţării politice publice din România, deşi la începutul anului ar fi trebuit să primească doar 181 milioane, conform bugetului de stat, potrivit unui raport prezentat miercuri de Expert Forum (EFOR).
‘Datele din rapoartele depuse de partide ne arată că veniturile partidelor nu au scăzut în 2020, în context pandemic. Dimpotrivă, anul electoral trecut a fost unul bogat. Mai mult, partidele au primit 253 de milioane de lei din subvenţii, cei mai mulţi bani din istoria finanţării politice publice din România, deşi la începutul anului ar fi trebuit să primească doar 181 milioane, conform bugetului de stat. Se observă mai ales în cazul partidelor mari, cu şanse să intre în Parlament sau să ajungă în coaliţia de guvernare, o creştere a cotizaţiilor, donaţiilor sau împrumuturilor. Şi costurile pentru campaniile electorale au crescut semnificativ’, se precizează în raportul prezentat de Septimius Pârvu, expert electoral.
Doar 32 de partide au publicat datele obligatorii în Monitorul Oficial până la data publicării raportului, din 189 de formaţiuni (adică 17%), câte au fost raportate la finalul anului 2020, date detaliate fiind făcute publice numai de către PNL, PMP şi AUR.
PSD a publicat o formă centralizată a RVC, care include doar sumele generale pe judeţe pentru cotizaţii, donaţii, subvenţii şi alte venituri, USR a publicat un format centralizat, iar datele nu sunt accesibile în format editabil, în vreme ce rapoartele pentru Pro România şi Plus nu se regăsesc pe platforma AEP www.finantarepartide.ro., se arată în raport.
În privinţa plăţilor pentru cotizaţii, raportul remarcă faptul că un număr mic de persoane şi-au îndeplinit sarcinile de membru, conform statutului. Astfel, la PNL au fost identificate aproape 12.000 de cotizanţi, la AUR 1.077, iar la PMP 2.570 de persoane, cele mai multe donaţii fiind strânse în lunile iulie şi august.
Transparenţa sumelor cheltuite din subvenţii a crescut parţial în 2020, cu toate acestea, în rapoartele anuale de venituri şi cheltuieli nu se poate observa cum se cheltuie banii, excepţie fiind raportul PNL, care a marcat specific la nivel central sursa de provenienţă a banilor şi PMP parţial. Din date reiese că PNL ar fi cheltuit la nivel central 53 de milioane din subvenţii, din care aproape 60% pe publicitate, potrivit raportului EFOR.
Profilul celor care au ajutat partidele este foarte diferit, de la consilieri parlamentari, proprietari de firme, jurnalişti, angajaţi ai companiilor municipale din Bucureşti, consilieri în instituţii publice, membri în consilii de administraţie.
Conform EFOR, analiza numelor donatorilor, membrilor care au cotizat sau persoanelor fizice şi juridice care au acordat împrumuturi semnificative evidenţiază că în unele cazuri există potenţiale neconcordanţe între venituri şi sumele direcţionate la partid.
‘Am identificat persoane care câştigă anual chiar şi de zece ori mai puţin decât au direcţionat la partid. Chiar şi în condiţiile în care banii se pot recupera din rambursări, persoanele care împrumută sau donează la partid tot ar trebui să deţină resursele pentru a direcţiona banii. Am identificat astfel de situaţii în cazul unor donatori sau persoane care au împrumutat, printre altele, PSD, Pro România, AUR sau PNL. Considerăm că acestui subiect ar trebui acordată o atenţie sporită de către instituţiile cu rol de control. La Pro România cele mai multe împrumuturi au fost înregistrate pe 2 şi 3 decembrie, cu doar câteva zile înaintea finalizării campaniei electorale’, precizează documentul.
Totodată, în raport se arată că există indicii că partidele folosesc practica direcţionării de fonduri pentru a ‘cumpăra’ un loc pe listă sau pentru a asigura candidatura unei persoane, practică legală, dar care, potrivit EFOR, ‘are efecte negative care distorsionează piaţa politică’.
‘Nu în cele din urmă, legislaţia trebuie revizuită pentru a se elimina interpretările neclare şi pentru a se consolida acela aspecte care nu sunt reglementate cu privire la finanţarea curentă şi la campanie. Reamintim că sunt mai multe recomandări GRECO şi ODIHR care nu au fost puse în aplicare. Printre altele, valoarea sancţiunilor trebuie crescută, iar aplicarea acestora trebuie să fie asigurată. Mai mult, considerăm că AEP trebuie să îşi consolideze capacitatea de monitorizare şi control atât pentru activitatea curentă, cât şi pentru campania electorală’, mai arată raportul EFOR.
Raportul EFOR privind finanţarea partidelor politice în 2020 a fost realizat în cadrul unui proiect finanţat de Bureau of International Narcotics and Law Enforcement Affairs (INL), implementat de Expert Forum în parteneriat cu CEELI Institute (Cehia) şi International Foundation for Electoral Systems (IFES).
