Reglementarea unor măsuri temporare privind concursul de admitere la INM, proiect adoptat de Senat

Senatorii au adoptat, miercuri, proiectul care are ca obiect reglementarea unor măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii (INM), formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a INM, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi la concursul de admitere în magistratură. Proiectul, iniţiat de Guvern, a fost adoptat cu 73 de voturi ‘pentru’, 46 ‘împotrivă’ şi 13 abţineri. Potrivit expunerii de motive, se propune ‘reglementarea, în raport cu dispozitivul şi considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr.121/2020, a aspectelor esenţiale referitoare la organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere in magistratură în anii 2020 şi 2021, a concursului de admitere la INM în anii 2020 şi 2021, formarea profesională iniţială şi examenul de absolvire a INM pentru auditorii de justiţie admişi la INM în anii 2020 şi 2021, precum şi stagiul şi examenul de capacitate ale acestora’. Conform unui amendament admis în comisia de specialitate, propus de Ministerul Justiţiei şi preluat de USR PLUS şi PNL, la articolul 1, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins: ‘Art. 1 – (1) în anii 2021 şi 2022, admiterea la INM, precum şi admiterea în magistratură în condiţiile art. 33 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare se realizează potrivit prevederilor prezentei legi. (2) Formarea profesională iniţială şi examenul de absolvire a INM pentru auditorii de justiţie admişi la INM în anii 2021 şi 2022, precum şi stagiul şi examenul de capacitate ale acestora se organizează şi se desfăşoară potrivit prevederilor prezentei legi’. Preşedintele Comisiei juridice din Senat, liberala Iulia Scântei, le-a cerut senatorilor să adopte acest proiect legislativ, ţinând cont de faptul că deficitul actual este de circa 550 de magistraţi, număr care ar putea să ajungă la 1.000, dacă nu vor fi organizate concursuri de intrare în magistratură anul acesta şi în 2022. ‘Suntem într-o situaţie unică pentru România, dar şi pentru magistratura română. De doi ani de zile nu s-a susţinut examen de intrare în magistratură (…). Pentru prima oară în istoria de după 1989 magistratura a pierdut prima generaţie de 250 de tineri magistraţi care să acceadă în INM, în cursul anului 2020. A avut, în acelaşi timp, 400 de cereri aprobate de ieşire din magistratură prin pensionare, în anul 2020. Deja în prima lună a anului 2021, alte 60 de cereri încuviinţate şi aprobate prin decret de eliberare din calitatea de magistrat, judecător sau procuror, ca urmare a pensionării, deci deja un deficit de circa 550 de magistraţi, iar dacă nu am realiza concursul nici în anul 2021 – 2022, plus pensionările inevitabile care ar interveni până la sfârşitul acestui an, am ajunge la un deficit de 1.000 de magistraţi’ a precizat Scântei. Aceasta le-a reproşat social-democraţilor că nu au modificat legea pentru organizarea concursului de intrare în magistratură, deşi ar fi putut să o facă anul trecut. ‘Decizia Curţii Constituţionale care a anulat temeiul legal pentru organizarea concursului a fost publicată în 9 iunie 2020, eram în Parlament, aveam termen de 45 de zile să modificăm legea respectivă, lucru pe care nu l-aţi făcut, deşi era legea promovată de dumneavoastră, l-a făcut ministrul justiţiei liberal Cătălin Predoiu, iar actualul ministru a adus anumite completări, împreună cu CSM, în şedinţa de săptămâna trecută a Comisiei juridice şi a pus pe masa Parlamentului acest proiect de lege’, a susţinut senatorul liberal. În replică, senatorul PSD Robert Cazanciuc i-a transmis Iuliei Scântei că a avut o pledoarie foarte bună pentru ‘delăsare şi incompetenţă’. ‘Foarte bună intervenţia colegei mele doamna Scântei, o pledoarie foarte bună pentru delăsare şi incompetenţă (…). Avem în faţă un proiect de lege prin care se încearcă umilirea Parlamentului României, adică a poporului român. Ni se cere să acoperim fărădelegea prin lege. Prin legea 242/2018, Parlamentul României a decis ca durata de şcolarizare de la şcoala de magistratură să fie mărită de la doi ani la patru ani, pentru a permite tinerilor magistraţi să facă stagii în avocatură, parchet, instanţe şi penitenciare. Raţiunea a fost una foarte simplă la vremea respectivă, viitorii magistraţi care trebuie să împartă dreptatea au nevoie să înţeleagă prin experienţă directă fiecare profesie în parte, să înţeleagă din experienţă directă ce sarcină socială majoră au. Suntem în al treilea an de când legea a fost adoptată şi în al treilea an de când legea nu este aplicată. Şi nu este destul, pe lângă cei trei ani pierduţi, astăzi ni se cere să mai sacrificăm încă doi ani de interes general şi să păstrăm o structură încremenită în propriile interese şi anume INM, care foloseşte toate resursele nu pentru a aplica legea, ci pentru a împiedica aplicarea legii’, a afirmat senatorul PSD. În opinia sa, nu se poate adopta o lege ‘pentru a suplini lipsa de capacitate organizatorică şi administrativă, nu poţi veni prin lege să acoperi indolenţa şi incompetenţa’. ‘Fără să facă nimic, CSM cere Parlamentului astăzi o nouă amânare pe un an de zile. Suntem chemaţi ca legea să fie facultativă pentru angajaţii din CSM şi INM. Dacă veţi vota astăzi amânarea cu doi ani a acestor dispoziţii, veţi încălca practic decizia 28 din 2020 a Curţii Constituţionale şi veţi bloca, de fapt, admiterea la INM. Şi mai grav, veţi priva poporul român de a avea judecători adecvaţi misiunii lor sociale. Când va ajunge în faţa Curţii, evident această lege va fi declarată din nou neconstituţională. Aşadar, votul de astăzi nu poate fi decât unul singur, de respingere a acestei legi. Soluţia nu era o nouă lege, ci discutarea în Comisia juridică, în baza legii de aprobare a primei ordonanţe de urgenţă de amânare, soluţiile intervenite ulterior’, a încheiat Cazanciuc. Senatorul USR PLUS Simona Spătaru a subliniat necesitatea acestui proiect ‘pentru că el asigură, în condiţiile în care avem un deficit important de magistraţi, cadrul legal temporar pentru anul acesta şi anul următor, a desfăşurării concursului’. ‘Este un proiect iniţiat ca urmare a deciziei CCR 121/2020 şi este o lege ce aduce un plus de funcţionalitate, siguranţă şi implicare’, a susţinut Spătaru. În intervenţia sa, senatorul AUR Diana Şoşoacă a pledat pentru judecători foarte bine pregătiţi, cu experienţă. ‘Dacă dorim o justiţie în care judecătorii să fie foarte bine pregătiţi, să aibă empatie şi să existe cu adevărat dreptate, vă trebuie judecători cu experienţă. În toate statele civilizate judecătorii se aleg din rândul avocaţilor. Ar trebui să preia din rândul avocaţilor, avocaţi cu cel puţin 15 ani de experienţă. Mă uitam în proiect cum permiteau judecătorilor stagiari să judece ordonanţe preşedenţiale, adică o persoană de 20 şi ceva de ani să pipăie fondul. Să ne gândim la procesele de dreptul familiei. Ce ştie o persoană de 20 şi ceva de ani ce înseamnă a creşte copii, a părăsi copiii, nu mai vorbim când ajungi la abuzuri sexuale şi de altă natură. Mă uitam că le permite să judece acţiuni posesorii sau acţiuni patrimoniale sau de drept de proprietate. Mai întâi, trebuie să aibă experienţă de viaţă, experienţă în magistratură şi apoi să se aplece asupra acestor probleme importante ale societăţii’, a conchis Şoşoacă. Proiectul face parte din categoria legilor organice, a fost adoptat tacit de Camera Deputaţilor, iar Senatul este for decizional. AGERPRES /(AS-autor: Sorinel Peneş, editor: Mihai Simionescu)