Abandonul şcolar în judeţul Giurgiu a înregistrat o scădere anul trecut, ca urmare a unor proiecte derulate cu sprijinul organizaţiei Salvaţi Copiii şi finanţate în cadrul Programului de Dezvoltare Locală şi prin granturi norvegiene.
”Noi, la Salvaţi Copiii, am înţeles că educaţia este condiţie obligatorie pentru reuşita oricăror proiecte care pot să transforme într-adevăr vieţile copiilor în bine, pentru că misiunea Salvaţi Copiii este să producem schimbări benefice, imediate şi de lungă durată în viaţa copiilor. Am început să ne concentrăm asupra educaţiei, să ne concentrăm asupra facilitării accesului la educaţie de calitate pentru copiii din comunităţile vulnerabile. Programele noastre educaţionale au trei mari direcţii: educaţie preşcolară prin care facilităm accesul la grădiniţă al copiilor din comunităţile defavorizate şi al copiilor din comunităţile de romi, apoi avem programe de prevenire a abandonului şcolar şi de reducere a acestuia prin programe de tip ‘Şcoală după şcoală’, şi avem programe de reinserţie în şcoală a copiilor care au abandonat şcoala de timpuriu”, a declarat pentru AGERPRES promotorul de proiect, Leonard Andreescu.
Toate acestea vin în contextul în care, anual, în România, aproximativ 45.000 de copii din toate ciclurile de educaţie abandonează şcoală, a mai spus acesta.
”În acest context este foarte important să dezvoltăm astfel de programe şi să facilităm accesul la educaţie de calitate pentru cât mai mulţi copii din comunităţile vulnerabile. Prin aceste programe, 85% dintre copiii şi tinerii care au provenit din comunităţile vulnerabile şi care au participat la programe de tip ‘A doua şansă’ au continuat aceste programe şi au avut rezultate bune şi peste 75% din copiii care au participat la programe de tip ‘Şcoală după şcoală’ şi-au îmbunătăţit semnificativ rezultatele şcolare. Sunt date statistice care ne dau dreptul să propunem acest model ca pe un model de succes şi să sperăm că va fi preluat şi de autorităţi. ‘O şcoală pentru fiecare’ derulat la Şcoala ‘Mircea cel Bătrân’ din municipiul Giurgiu în anul 2021 este unul dintre aceste proiecte”, a menţionat Leonard Andreescu.
Programul privind educaţia remedială s-a desfăşurat anul trecut şi continuă şi în acest an şcolar în şase judeţe din ţară, în patru comunităţi rurale şi două comunităţi urbane, Giurgiu fiind una dintre comunităţile urbane, a declarat, la rândul său, coordonatorul acestui proiect la Giurgiu, Bogdan Georoceanu.
La Giurgiu, au fost înscrişi preşcolari, elevi din învăţământul primar şi gimnazial care au participat pe parcursul acestui an şcolar la programe de educaţie remedială sau programe de consiliere şi dezvoltare personală.
Inspectorul general şcolar adjunct din cadrul IŞJ Giurgiu, Elena Ţincu, a spus că în judeţ au fost implicaţi în acest proiect cu granturi norvegiene 60 de elevi din învăţământul primar şi gimnazial, 15 preşcolari şi cinci copii cu cerinţe educaţionale speciale (CES).
”Ei fac patru ore de şcoală după şcoală pe zi, în timpul cărora participă la educaţie remedială în plus faţă de programul şcolar şi nu se plictisesc pentru că este atât de multă armonie. Sunt foarte mulţi copii lăsaţi singuri din mai multe motive: părinţi despărţiţi, părinţi bolnavi, plecaţi peste hotare şi copii lăsaţi la bunici, la vecina, la mătuşă, la un străin şi, de aici, rata abandonului. Din statisticile făcute a reieşit faptul că la Giurgiu rata abandonului a scăzut în ultimul an de la 28% la aproximativ 20% graţie acestor programe şi pentru că am fost în pandemie şi o parte dintre părinţi s-au întors acasă, şi-au reluat rolul de părinte şi s-au preocupat de copiii lor, copiii care au început să frecventeze sau să intre la cursurile online derulate în cea mai mare parte anul trecut, au fost supravegheaţi şi aşa au recuperat şi din materia pierdută, iar prin aceste proiecte de ‘Şcoală după şcoală’ au strâns legătura cu şcoala şi s-a creat o punte de trecere. Proiectul acesta chiar are rolul de punte între şcoală şi familie pentru că îi implică în mod egal şi pe părinţi şi pe profesori, iar copiii sunt centrul, nucleul”, a precizat Elena Ţincu.
În cadrul acestui proiect au fost cooptaţi şi asistenţi sociali care ţin legătura cu comunitatea şi identifică familiile în care sunt copii care pot fi înscrişi la astfel de cursuri.
”Mă simt onorat să pot să lucrez, să pot să merg în comunitate, să pot să stau de vorbă cu oameni care ştiu că au nevoi. Şi eu sunt un om cu multe nevoi speciale şi cred că pot să înţeleg mai bine nevoile pe care ei le au şi astfel, împreună, să lucrăm şi să ajutăm şi părinţii şi copilaşii. Mă simt onorat că pot să lucrez cu cei de la Salvaţi Copiii”, a declarat pentru AGERPRES asistentul social Alin Pârjolea.
Părinţi, bunici şi copii se declară încântaţi de acest proiect.
”Am o nepoţică în clasa a VII-a şi un nepot în clasa a II-a, a venit psihologul la noi pentru că aveau o timiditate, un trac, şi acum, după aceste cursuri, din copiii care nu îndrăzneau să întrebe ceea ce nu au înţeles la şcoală şi plângeau din orice, acum sunt alţi oameni, comunică, întreabă, îşi fac temele”, ne-a mărturisit bunica a doi copii înscrişi în proiect.
”Da, chiar e folositor să vin la aceste cursuri, m-a ajutat să învăţ mai bine, să îmi fac temele’, ne-a spus o elevă participantă în proiect.
”Particip la aceste ore de la începutul clasei a VII-a şi m-a ajutat să am mai mult curaj la clasă şi să răspund, am căpătat mai multă încredere în mine că pot să răspund la ore, facem patru ore pe zi, nu e greu, nu e mult, mie chiar îmi place”, a precizat o altă elevă.
”Eu sunt tatăl unui copil foarte timid, era ruşinos, doamna învăţătoare îmi spunea că ştie, dar îi era ruşine să ridice mâna. Cu ajutorul acestui proiect băiatul meu a devenit mai curajos şi participă şi la activităţi culturale, vine acasă şi povesteşte cum s-a înscris la cursurile de dans”, a declarat şi tatăl unui elev înscris la aceste cursuri.
În judeţul Giurgiu sunt aproximativ 35.000 de elevi şi peste cinci sute au participat în ultimul an la programe de tipul ”Şcoală după şcoală”.
