Harta artizanilor din România este o poveste frumoasă, care inspiră, parte a unui proiect dezvoltat de tineri care cred în valoarea produselor handmade şi care doresc să le ofere oamenilor creativi şi talentaţi un spaţiu unde să fie văzuţi şi apreciaţi.
Ideea îi aparţine Adinei Bicăjanu, medic rezident din Miercurea-Ciuc, care, în anul 2022, atunci când era studentă în ultimul an la Facultatea de Medicină la Cluj-Napoca, a câştigat o finanţare pentru dezvoltarea unui proiect, la Universitatea ”Babeş-Bolyai”.
‘Proiectul nostru ‘Raise your locals România’ (RYLs) a început prin aprilie 2022. Eu eram în anul şase de facultate şi era exact ce nu aveam nevoie în momentul acela, dar care, practic, a devenit ce aveam nevoie, pentru că m-a responsabilizat foarte tare’, îşi începe povestea Adina.
Iniţial, împreună cu un coleg, s-a gândit la dezvoltarea unei aplicaţii prin care gospodarii din sate sau locuri mai izolate să îşi poată vinde produsele alimentare, dar şi-a dat seama că nu poate garanta pentru calitatea acestora.
Ulterior, i-a venit ideea să se concentreze pe artizanat, după ce a discutat cu prietenele sale care realizează produse handmade. ‘Prietenele mele cu care am vorbit toate aveau aceeaşi problemă, că nu există un loc în care poţi să-ţi exprimi personalitatea’, arată Adina.
De altfel, colegul cu care a început proiectul şi care, între timp, a ieşit din echipă obişnuia să spună că, dacă de pe majoritatea site-urile care există schimbi imaginea cu una cu piese auto, nimeni nu va sesiza acest lucru, tocmai pentru că site-urilor respective le lipseşte personalitatea.
Şi, astfel, a luat naştere iniţiativa ‘Raise your locals România’, fiind realizată, iniţial, o pagină de Instagram, ‘pe care lumea nu prea o băga în seamă’, pentru că ea promova artizanii, dar nu venea cu nimic special.
Cei doi au avut, apoi, ‘o tentativă de platformă’, dar finanţarea obţinută nu era una suficientă pentru a putea plăti pe cineva care să facă lucrurile bine, iar ei aveau cunoştinţe limitate.
În ajutor le venea şi prietenul Adinei, care lucrează în domeniul IT, dar care nu avea timp suficient pentru asta, în acea perioadă, aşa că site-ul exista, dar nu era ceea ce îşi doreau.
Tinerii s-au gândit şi la un site monetizat, unde artizanii să fie susţinuţi de cei care îi admirau, dar ideea a picat, pentru că în România încă nu există educaţie suficientă în zona sprijinirii domeniului handmade.
În decembrie 2022, Adina, împreună cu prietenul ei, se mută la Miercurea-Ciuc şi, în frenezia căutării darurilor pentru Crăciun, îşi dă seama că nu cunoaşte artizani din zonă şi că tare i-ar fi plăcut să existe o bază de date care să o ajute să intre în contact cu cei care o interesau.
‘Ideea a rămas, aşa, în standby, pentru că am zis: ‘ok, pe mine, care sunt disperată să găsesc cadouri în perioada asta, care să fie ca lumea, să fie lucrate manual şi să susţin şi producătorii locali, mă interesează, dar pe restul s-ar putea să nu intereseze o bază de date’, explică Adina.
Ulterior, însă, discutând cu prietenul său despre ce bine era când erau în Cluj-Napoca, iar pe Google Maps găseau toate locurile unde puteau mânca, i-a venit ideea unui ‘Google Maps al artizanilor’, o platformă unde artizanii să vină gratuit, iar calitatea produselor lor să fie garantată.
‘Aşa a apărut Harta artizanilor din România. Şi, din dorinţa noastră să oferim ceva gratuit artizanilor, am zis: ‘nu contează ce se întâmplă, cum se întâmplă, dacă vom reuşi vreodată sau nu să monetizăm, Harta Artizanilor vrem să rămână la bază gratuită. Adică, visul meu nu e să mă îmbogăţesc din RYLs, nu de asta a pornit şi dacă eram concentrată pe asta, încheiam demult tot proiectul’, povesteşte tânăra.
Încet-încet, au început să fie urmăriţi, să îşi dorească să fie promovaţi şi, în prezent, pe hartă sunt aproape 200 de artizani din toată ţara.
Pentru că garantează pentru produsele oferite de artizani, înainte de înscrierea pe hartă, Adina discută şi se întâlneşte virtual cu fiecare, aceştia prezentându-şi povestea, produsele şi meşteşugul.
În acest fel, ea vrea să cunoască oamenii cu care colaborează şi pentru produsele cărora garantează, să le afle povestea şi să o spună mai departe. Spune că, între timp, echipa a crescut, sunt şase tineri care lucrează voluntar la proiect, recent fiind lansată şi prima variantă a ‘Spaţiului virtual al artizanilor’, un loc unde doresc să reunească absolut toate informaţiile referitoare la artizanat. De asemenea, vor să dezvolte şi o aplicaţie de social media pentru artizani.
‘Noi ne dorim să dezvoltăm un loc în care găseşti efectiv tot, să fie povestea artizanului, să poată să-şi formeze o comunitate acolo. Acum, de exemplu, îmbunătăţim harta (Harta artizanilor – n.r.), vrem să fie mult mai uşor de accesat, să găseşti mult mai uşor lucrurile şi, în paralel, ceilalţi membri din echipă, care nu lucrează pe hartă, lucrează pe Spaţiu virtual. De asemenea, vrem să avem şi o extensie, ca să nu încărcăm foarte tare site-ul, care să funcţioneze ca un fel de social media pentru artizani, adică să fie doar legat de partea de artizanat, să poată să-şi formeze comunităţi acolo şi să nu mai există pierderea asta de informaţii’, punctează Adina.
Ea vorbeşte şi despre importanţa poveştii din spatele fiecărui artizan, care poate atrage oamenii şi crede că este loc pentru oricine pe piaţă, ‘pentru că fiecare are ceva unic al lui’.
‘Eu, cu echipa mea, venim cu partea obiectivă, adică uite, dacă vrei să te urmărească, nu trebuie să-i arăţi doar produsele, pentru că, până la urmă, există o grămadă de produse pe piaţă. Într-adevăr, fiecare e unic, dar poate că ce-l face cu adevărat unic eşti chiar tu, e chiar povestea din spate şi e posibil ca omul să se identifice exact cu asta’, subliniază tânăra.
Majoritatea artizanilor care sunt pe hartă au venit către iniţiatorii proiectului dorindu-şi, astfel, să se promoveze, existând puţine situaţii în care tinerii au mers către ei, cu precădere atunci când, întâmplător, au ajuns să testeze produsele lor şi şi-au dat seama că trebuie să le cunoască şi alţi oameni.
‘Mergem mult pe chestia asta, să vină artizanii înspre noi. Oamenii care vin pe hartă, cred că undeva la 80-90%, sunt oameni care au auzit de noi de la alţi artizani sau de la oameni care cunosc proiectul nostru şi atunci e altfel şi deschiderea lor. Vin curioşi, vin cu întrebări. (…) Am avut meeting-uri care au durat zece minute şi am avut meeting-uri care au durat două ore. E foarte fain să avem discuţiile astea şi îmi place ca oamenii să fie curioşi de noi şi să-şi dorească să fie acolo’, precizează tânăra.
Pe hartă sunt şi judeţe care nu se regăsesc deloc sau unde numărul artizanilor prezenţi este foarte mic, cum este şi Harghita. Are o dorinţă personală să ajungă la artizanii din judeţul în care trăieşte, pentru că ştie că numărul lor este mare şi că aceştia fac lucruri valoroase. Precizează că, acolo unde e cazul, poate să meargă personal la atelierele lor, iar întâlnirile le poate ţine în limbile română, engleză şi maghiară.
Pe Harta Artizanilor se pot înscrie şi cei care nu sunt prezenţi în social media, dar care pot fi găsiţi la telefon de cumpărători sau la atelierul unde îşi realizează produsele.
‘Dacă nu au pagină de social media, acolo (pe hartă – n.r.) se poate pune numărul de telefon fără absolut nicio problemă. Adică, oamenii pot să ajungă la ei şi cumva totul este foarte customizabil. Încercăm să mergem pe nevoile artizanului. Asta facem şi pe Spaţiul virtual al artizanilor, încercăm să personalizăm totul, în aşa fel încât să le fie bine lor, pentru că, după cum am zis, eu nu văd asta ca pe o afacere. Chiar asta îi zic tot timpul prietenului meu – că, chiar dacă n-o să meargă şi nu ne vom scoate nici măcar banii pe care i-am băgat de la noi în proiectul ăsta, vreau măcar să rămână ceva în spate, adică să ştiu că harta va merge în continuare. Dacă văd că nu merge şi nu progresează proiectul, o să găsesc o soluţie prin care oamenii să poată intra şi să se înscrie pe hartă şi sunt absolut sigură că oamenii din comunitate, artizanii din comunitate, cel puţin unul dintre ei, ar fi dispus să se ocupe în continuare, cumva să moştenească harta, dacă s-ar întâmpla ceva’, mai spune Adina.
Recunoaşte că mai e mult de lucru pentru a-i conştientiza pe oameni de valoarea produselor handmade, de faptul că o masa din lemn, realizată manual, costă mai mult decât una dintr-un magazin care vinde produse de serie, pentru că meşterul a cumpărat materie primă mai puţină, la preţ mai mare, nu dispune de echipamente sofisticate şi lucrează manual, ceea ce necesită timp şi strădanie suplimentare.
Mai spune că trebuie să se ştie şi că cei care fac produse artizanale pornesc de la un hobby, dar din care mulţi ajung să trăiască, pentru că şi-au descoperit şi au investit în pasiunile lor.
‘Într-adevăr, porneşte ca un hobby, de cele mai multe ori, dar până la urmă cred că toţi ne-am dori să avem un hobby din care să putem să ne şi creştem puţin calitatea vieţii şi apoi să facem doar acel hobby, pentru că hobby înseamnă plăcere. Să nu mai stai, cum râd cu unii dintre artizani, să fii ‘corpora(trist)’, aka corporatist, şi să poţi să faci ceea ce îţi doreşti tu. Sunt foarte mulţi oameni care tot timpul au fost o fire creativă şi nu au putut să facă asta pentru că societatea le-a zis: ‘vrei să fii pictor? Păi nu o să ajungi niciodată să trăieşti ca pictor’. Sau: ‘ce îţi trebuie ţie să faci haine, că sunt atâtea magazine de haine?’. Şi, din păcate, sunt foarte mulţi care mult, mult, mult timp au ascuns, aşa, într-un colţişor, toată partea asta de creativitate a lor şi în pandemie au avut timp să stea ei cu ei şi să se gândească, iar acum au zis: ‘hai să vedem ce iese’ ‘, subliniază Adina Bicăjanu.
Tânăra în vârstă de 25 de ani, cu zâmbet luminos, care lucrează la Serviciul Judeţean de Ambulanţă Harghita şi care e permanent în căutarea unor proiecte noi, îşi doreşte ca anul viitor să fie lansată extensia de tip aplicaţie, căreia să-i găsească, împreună cu prietenii ei, ‘un nume trăsnit’, să vină în ajutorul artizanilor pe partea de conţinut pentru social media, dar şi să lucreze la partea de educare a consumatorilor în legătură cu valoarea produselor handmade.
‘Cred cu tărie că foarte multă lume trebuie să afle ce înseamnă de fapt lucrat manual, pentru că nici eu, sincer, până să fiu atât de implicată nu am ştiut atât de multe despre partea asta. Spuneam: ‘da, e handmade, e frumos, îmi place, cumpăr, apreciez munca, dar n-am înţeles niciodată munca din spate’. (…) Cam acolo vrem să ajungem, să creştem mai mult comunitatea, harta să o creştem din ce în ce mai mult şi să ajungem şi în judeţele în care nu am ajuns încă sau care sunt deficitare, asta e, în mare, scopul nostru. Dar, mult mai mult faţă de anul trecut, dorim să ne implicăm pe partea de de educare’, conchide Adina Bicăjanu.
